Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu, transmite că PNL, USRPLUS, PMP și Pro România n-au reușit să scoată PSD din joc.
''Ca și în cazul alegerilor locale și, de altfel, ca și în cazul oricărei întreceri, rezultatele avute de partide la scrutinul din 6 decembrie 2020 se cer judecate nu în sine, ci prin raportare la alte rezultate, la situația din partid și, mai ales la ambiții.
Sub acest semn, învinsele indiscutabile ale scrutinului sînt Partidul Mișcarea Populară, Pro România, USRPLUS și Partidul Național Liberal. În cazul primelor două partide – PMP și Pro România – nu mai e nevoie de nici o raportare pentru a ne permite să scriem fără șovăială că sînt marile înfrînte la alegerile din 6 decembrie 2020. Rămînerea în afara Parlamentului e un eșec indiscutabil. Adăugarea raportărilor accentuează caracterizarea de mari învinse la scrutin.
Partidul Mișcarea Populară a obținut 4,93% la Senat și 4,82 la Camera Deputaților. N-a fost un rezultat rău în cifre. Cum însă prin acest rezultat n-a depășit pragul, scrutinul din 6 decembrie 2020 a fost un eșec pentru partidul lui Traian Băsescu și pentru Traian Băsescu însuși.
Partidul a fost înființat pe 29 ianuarie 2014. A participat la următoarele confruntări electorale:
- Alegerile locale din 5 iunie 2016: 4,46% la votul politic.
- Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016: Senat, 5,65% voturi, Camera deputaților, 5,19% voturi.
- Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Scor: 5,76% voturi.
- Alegerile locale din 27 septembrie 2020. Scor la votul politic: 5,88% voturi.
Din cîte se vede, PMP s-a învîrtit la toate alegerile de pînă acum în jurul cifrei care dă pragul electoral. Asta a făcut ca la toate alegerile PMP să aibă emoții.
De data asta, PMP era sigur că va trece pragul. Venise la scrutinul din 6 decembrie 2020 cu uriașul avantaj al scorului bun la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Conducerea PMP era atît de sigură de succes că încă din campanie se împărțeau funcții în viitorul Guvern, văzut ca alcătuit în jurul PNL, dintr-o Coaliție de Centru Dreapta. Această credință a fost una dintre cauzele eșecului. Ca și în cazul USRPLUS, socotind că va fi partener cu PNL, PMP a tratat Guvernarea mai mult decît amabil. Calculul a fost acesta. Cum intrăm sigur la Guvernare, trebuie să pregătim de pe acum relația de amiciție pe care o va cere parteneriatul viitor cu PNL. Poate că lucrurile ar fi mers potrivit ambițiilor. Balanța înclina către Dreapta. Și PMP era un partid de Dreapta. Alegerile s-au ținut însă în plină Pandemie. Uriașele greșeli comise de Guvernarea PNL la indicațiile nesăbuite ale lui Klaus Iohannis au dus la o creștere însemnată a urii față de PNL. Ura rebelilor față de impunerea dictatorială a purtatului măștii. Ura credincioșilor și a românilor tradiționali în general pentru hăituirea Bisericii.
Partidul Mișcarea Populară era – cel puțin în viziunea lui Traian Băsescu – o formațiune de tip conservator. Ar fi fost normal ca toate temele conservatoare – a bisericii, a familiei, a națiunii – abandonate de PNL, ba chiar batjocorite de un partid căruia Klaus Iohannis i-a impus o politică de tip USRPLUS, să fie preluate de PMP. De pe pozițiile conservatoare, PMP ar fi trebuit să atace dur Guvernul și pe Klaus Iohannis. N-a făcut-o. Și atunci electoratul conservator a mers către Alianța Pentru Unirea Românilor. AUR a rupt cele mai multe voturi de la PMP tocmai prin adoptarea, într-o formulă violentă, a temelor conservatoare.
Tot Pandemia, ajutată și de atacurile isterice ale lui Klaus Iohannis împotriva PSD, a împărțit electoratul mai mult ca niciodată în Pro și contra PSD. Contra PSD a fost prezentat de Klaus Iohannis doar PNL. Și prin funcționarea votului util, PMP a rămas fără electorat. E mai mult decît semnificativ că în ultima săptămînă de campanie, presimțind dezastrul, PMP a trecut la atac de pe poziții conservatoare, apelînd din nou la Traian Băsescu. Era însă prea tîrziu.
Victimă a radicalizării electoratului în condițiile Pandemiei a fost și Pro România.
Partidul lui Victor Ponta a obținut doar 4,13 % la Senat și 4,09 % la Camera Deputaților.
Pro România a fost înființat pe 20 februarie 2018. Prin urmare partidul a participat pînă acum la puține confruntări electorale. Rezultatele nu sînt atît de convingătoare încît să putem schița un drum din 2018 pînă acum:
- 6,44% voturi la europarlamentarele din 26 mai 2019
- 4,95% la votul politic de la localele din 27 septembrie 2020.
Raportarea la alegerile anterioare n-ar vorbi de un eșec la parlamentarele din 6 decembrie 2020. Eșecul apare din ambițiile acestui partid, din personalitatea lui Victor Ponta și a lui Călin Popescu Tăriceanu. Amîndoi foști premieri, ei n-au reușit să promoveze partidul în Parlament. Putem vorbi de un eșec și dacă ne gîndim că Pro România fost înființat și a pariat pe asta drept alternativă la PSD. Ar fi fost de așteptat ca voturile din partea Stîngă să fie împărțite de PSD cu ProRomânia, așa cum voturile din partea Dreaptă au fost împărțite de PNL cu USRPLUS.
Față de PMP formațiunea lui Victor Ponta, întărită cu ALDE, a intrat în alegerile parlamentare cu handicapul dezastrului de la locale. Tot de la Locale Pro România a venit cu povara imaginii de formațiune care a lucrat-o pe Gabriela Firea. Nenorocita alianță cu Robert Negoiță, personaj compromis total în ochii PSD-iștilor prin înjunghierea politică a celei care îi era prietenă de familie, dar și prin TeFeL-izarea penibilă de ultimă oră, a făcut ca electoratul PSD să se depărteze de Pro România. Un cuvînt greu de spus l-a avut și șmecheria lui Klaus Iohannis de a ocoli Pro România în desemnarea adversarului, văzut exclusiv ca fiind PSD. Să adăugăm faptul că deși intitulat Pro România partidul a evitat susținerea unui suveranism fățiș. Acea parte a electoratului PSD nostalgică după politica PSD din anii Liviu Dragnea a plecat de la PSD-ul lui Marcel Ciolacu, dar nu s-a dus sper Pro România, ci spre AUR. Spre deosebire de mulți comentatori eu nu văd Pro România un partid scos deplin din joc. Victor Ponta rămîne mai departe o personalitate a vieții noastre publice, unul dintre cei mai buni politicieni ai noștri. Dacă se va munci mult mai serios ca pînă acum la identitatea partidului și mai ales la organizarea partidului, redus deocamdată la un singur lider, Victor Ponta, dacă Silviu Predoiu nu se va resemna și-și va spune cuvîntul ca organizator, Pro România ar putea supraviețui și ca partid neparlamentar.
La alegerile din 6 decembrie 2020, USR în alianță cu PLUS a obținut următoarele rezultate:
Senat, 15,86% voturi, Camera Deputaților, 15,37% voturi.
USR a fost înființată pe 21 august 2016. A participat la următoarele alegeri:
- Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Scor: Senat, 8,92% voturi, Camera Deputaților, 8,60% voturi.
- Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, în alianță cu PLUS: 22,36% voturi.
- Alegerile locale din 27 septembrie 2020, în alianță cu PLUS: 6,65% la votul politic.
Raportarea trebuie făcută la europarlamentare, pentru că au fost, ca și cele din 6 decembrie 2020, alegeri strict politice, mai puțin dependente de structurile din teritoriul ca alegerile locale.
USRPLUS a obținut 15% din voturi. Prin raportare la europarlamentare e un eșec. Ar fi fost normal ca partidul să crească de la europarlamentare încoace, mai ales că a devenit vizibil pe scena publică. E un eșec și prin raportare la ambițiile alianței, stimulate de Sondajele de opinie. Toate dădeau USRPLUS un procentaj de peste 20%. Profețiile privind un succes zdrobitor al USRPLUS la scrutin se bazau pe un calcul simplu:
După opt ani de deținere a Puterii de către PSD, fie guvernamentale, fie parlamentare, în 2020 balanța înclina puternic spre Dreapta. Electoratul anti-PSD avea de ales între PNL și USRPLUS. PNL se afla la guvernare. Și la Guvernare, PNL comitea erori grosolane în administrarea Pandemiei. Era normal ca USRPLUS, partid de Opoziție, să denunțe aroganța din comunicare, afacerile dubioase ale camarilei PNL, încălcarea Constituției de către Klaus Iohannis. În administrarea Pandemiei PNL se remarca prin sfidarea cerinței de Un Altfel de Politică. Și în aceste condiții voturile s-ar fi deplasat de la PNL la USRPLUS.
Un timp, USRPLUS s-a manifestat de pe pozițiile critice față de Guvern. A venit însă chemarea lui Dan Barna la Cotroceni, unde Klaus Iohannis i-a fluturat pe la nas friptura participării la guvernare. Ca și în cazul PMP, alianța a fost rugată să înceteze atacurile. Și le-a încetat în ultimele două săptămîni de campanie. Și atunci voturile s-au dus către Alianța pentru Unirea Românilor. USRPLUS s-a aruncat la ministerele cele mai grele din noul Guvern. Cu un procentaj de doar 15%, USRPLUS va avea chiar probleme de supraviețuire ca partid prin erodarea care o va lovi în condițiile unui amatorism evident în materie de administrare a țării. Mai ales că va trece mult timp pînă cînd Dan Barna va realiza că e la putere și nu mai departe în Opoziție.
La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, PNL a avut următoarele rezultate:
Senat, 25,58% voturi, Camera Deputaților, 25,19% voturi.
El s-a situat astfel pe locul doi, după PSD. PNL nu e însă PNL din anii 1990-2014. E un partid ivit din fuziunea a două partide de Guvernămînt, PDL și PNL. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte al României, pe 16 noiembrie 2014, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut.
După fuziune, PNL a obținut următoarele rezultate:
- La localele din 5 iunie 2016, la votul politic, 30,64%.
- La parlamentarele din 11 decembrie 2016, 20,42% din voturi.
- La europarlamentarele din 26 mai 2019, 27% .
- La localele din 27 septembrie 2020, la votul politic, 30,76% din voturi.
Sub 25%, scorul de acum, a obținut PNL doar la parlamentarele din 2016. Prin raportare la ele, alegerile din 6 decembrie 2016 par să fi fost un succes. Nici vorbă de succes. Aceasta deoarece PNL a venit în 6 decembrie 2020 după opt ani de putere PSD. Mai ales prin anii 2017-2019, PSD a ajuns să exaspereze electoratul. 2020 a fost un an al înclinării balanței spre Dreapta. Și ea s-a înclinat, putem spune, dacă adunăm procentajele PNL cu cele ale USRPLUS. Peste 40% din electorat a votat cu Dreapta. Dacă adăugăm și UDMR, formațiune de Dreapta, și aproape 5% ale PMP, avem 50% procentaj obținut de forțele anti-PSD. Numai că această înclinare a balanței nu i-a folosit la nimic PNL. Partidul s-a văzut obligat să împartă cu USRPLUS electoratul de Dreapta.
Prin raportare la ambiții, eșecul e dezastruos. PNL vedea alegerile ca momentul de obținere a unei majorități semnificative. Viitorul Guvern de Dreapta era gîndit ca alcătuindu-se în jurul PNL. Ceilalți parteneri aveau să primească firimiturile.
Marele eșec al acestei ambiții a fost dat de neintrarea PMP în Parlament. PNL s-a văzut constrîns să împartă Guvernarea cu USRPLUS.
Dar nu numai atît.
Alegerile au fost gîndite de PNL și de Klaus Iohannis ca un moment de scoatere din joc a PSD. PSD a obținut însă 30%, situîndu-se pe primul loc. Mai mult, PSD nu mai e în alianță cu nici un partid. Grupurile parlamentare ale PSD au toate șansele să funcționeze clar în confruntarea cu majoritatea de hăis-cea a coaliției de Centru Dreapta.
Acesta e cel mai mare eșec al PNL.
Că n-a reușit să înfrîngă, nici acum, PSD, a conchis Ion Cristoiu pe blogul său.
Citește și:
