Joi, Ion Țiriac a comentat documentul apărut în spațiul public. Țiriac a precizat că era normal ca în acei ani, ca sportiv, la întoarcerea în ţară,.să raporteze ce făcea când pleca să participe la turneele din străinătate.
De altfel, așa cum am scris deja, Securitatea a constatat că Țiriac a „de fiecare dată a furnizat materiale fără importanță, deși avea posibilități” și „a dat dovadă de rea-voință” în colaborarea cu organele de atunci.
Ion Țiriac: „Băi, fraţilor, oamenii ăia trebuiau să scrie şi ei ceva”
„Uitaţi-vă în ochii mei, v-am minţit eu vreodată? Eu n-am avut dosar la Securitate. 'Domnule ministru Rus, scoate domne' dosarul să-l văd şi eu', dar zice: 'Domnu' Ţiriac, nu ai'. 'Cum să nu am pentru că am fost miliţian şi 30 de ani am fost privilegiatul acestei ţări. Eu aveam atunci un paşaport pe care dumneavoastră nu-l aveaţi'.
Şi mă duceam, intram şi ieşeam. Şi mă întreba: 'Tovarăşu Ţiriac, unde ai fost?'. 'Păi am fost la Washington la turneu'... 'Şi ce ai făcut acolo?'. Deci trebuia să dau un raport când mă întorceam. Şi spuneam că am jucat tenis. 'Dar pe lângă tenis ce-ai mai văzut?'... 'Aţi fost la Kennedy acasă?'... şi spuneam 'Păi de acum ştiţi? Cei de la CIA ştiu de vreo 10 ani, aşa că şi voi trebuie să ştiţi tot de 10 ani'. 'Şi ce aţi făcut acolo?'. 'Am făcut cârnaţi şi am jucat fotbal american'. Adică toate treburile astea (n.r. - erau raportate). Şi apoi, ghici ciupercă ce-i, a apărut dosarul că eram Ţiţi Vivilică sau cumva (n.r. - Titi Ionescu). Băi, fraţilor, oamenii ăia trebuiau să scrie şi ei ceva. Ce trebuiau să scrie, habar nu am, pentru că acum când l-am citit mi-a venit să râd. '1.000 de dolari a schimbat Costică Năstase (n.r. - Ilie Năstase) la Hilton la Atena din lei în dolari"... dar noi nu aveam 20 de dolari, de unde 1.000? Nici nu ştiai cum arată dolarii.
Dar nu asta e problema. Problema care mă deranjează... cine l-a pus, l-a pus... e un nemernic din ăsta care tot din sport vine, fără să dau numele, pentru că sunt prieten eu cu Vizer. Sunt prieten cu Vizer şi sunt un mare preşedinte. Dar ce mă deranjează în concluzie: 'Tovarăşu' este un tovarăş bun, este un patriot, dar nu este un camarad bun, nu vrea să coopereze'. Cum să nu cooperez? Eu am cooperat cu toţi, dar nu au vrut să mă treacă la Securitate. M-au ţinut la Miliţie pentru că dădea cu 20 de lei mai puţin. Însă eu probleme din astea nu am”, a spus Ţiriac, prezent la Patinoarul din Otopeni cu ocazia lansării unui program de selecţie pentru echipele de hochei ale Fundaţiei Ţiriac, conform Agerpres.
Notele date la Ion Țiriac la Securitate
CNSAS a identificat următoarele documente transmise Securității de către Țiriac:
- Notă informativă, înregistrată pe numele „Titi Ionescu”, dată în 11.07.1963:
„În luna iunie a.c. cu ocazia jocului de Cupă <Dawis> (sic!) R.P. Română – Africa de Sud la București au făcut deplasarea jucătorii de tenis A.S. și G.F. În a doua zi a șederii lor în țară sus-numiții (cunoscându-mă cu ocazia turneelor de tenis anterioare mai bine ca pe colegii mei), m-au rugat să-i conduc în str. Agricultori /…/ la tov. M. O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C. care este stabilit în străinătate. Întrucât persoanele respective nu se puteau înțelege am fost nevoit să fac pe translatorul. Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor ce au venit, cât și din partea mamei sus-numitei M. O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia (în aceeași lună), am fost căutat de tov. M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi s-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine. În timpul șederii mele în Anglia am fost rugat de cei doi jucători sud-africani să-i duc un mantou tov. O. Acest mantou l-am adus și îl am acasă la mine. Tot în timpul șederii mele în Anglia am întâlnit pe foștii mei colegi de sport, B. N. și soția lui, M. N. Cu ocazia discuțiilor purtate am aflat că B. N. e inginer constructor la firma Marks – Spencer, iar soția lui e profesoară de tenis la un liceu francez din Londra. Am aflat că (după afirmațiile lor) s-au ținut de o parte de orice discuție publică sau în presă în care să defăimeze țara noastră. Mi-au mai spus că au fost invitați de câteva ori la recepție la ambasada noastră la Londra. Am fost invitat la ei acasă, însă am refuzat, iar la propunerea lor de a transporta două cămăși de nailon sau echivalentul în bani al acestora pentru a le cumpăra, eu am refuzat. Prin ei, pe terenul de tenis am cunoscut un individ plecat de circa 8 luni din țară împreună cu soția și o fiică între 14-16 ani, stabilit la Londra. Numele lui nu mi-l amintesc, însă este un tip de statură mică, slab, brunet, care după cum am aflat a făcut circa 8 ani închisoare în țară înainte de a pleca. După plecarea acestuia de pe teren din discuțiile cu B. N. am aflat că lucrează la B.B.C. Am auzit o discuție între B. N. și acest individ din care rezultă că acesta se ruga de B. N. să-i caute un alt serviciu că acolo nu era retribuit conform cerințelor materiale personale. Tot în această deplasare am întâlnit pe fiii prințului S., care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuții orice problemă privind sportul sau discuții amicale și s-au arătat foarte dornici de a vizita țara. Am primit un număr de invitații la diferite recepții. Am dat curs uneia singure, unde am stat în jurul unei ore cu un grup de sportivi. În rest nu am avut probleme speciale de rezolvat. Am ținut tot timpul legătura cu ambasada noastră care m-a ajutat în orice problemă am avut”.
- Notă informativă, document dactilo, înregistrat în antet pe numele sursei „Titi Ionescu”, dată în 11.07.1963:
„În luna mai la Paris am cunoscut pe ing. R. I., care fiind jucător de tenis era tot timpul la terenurile unde se desfășura competiție. Din discuțiile cu el am aflat că e dornic să-și facă concediul anul viitor în țară la noi. La plecare mi-a înmânat 6 sticluțe de lac de unghii pe care m-a rugat să dau jumătate dintre ele mamei sale aflate la București. Când i-am înmânat mamei sale aceste lucruri mi-a mulțumit și m-a întrebat ce face, fiind foarte emoționată, plângând tot timpul. Mama lui locuiește în Cotroceni, /…/ Mai menționez că în timpul șederii la Paris ne-a dus cu mașina de la terenuri în centru pentru a ne face unele cumpărături din diurna primită de noi acolo”.
Potrivit Adeverinței eliberate de CNSAS, ce a fost consultată de Bugetul.ro, Ion Țiriac a fost abandonat din rețea la data de 06.12.1966, deoarece „de fiecare dată a furnizat materiale fără importanță, deși avea posibilități /…/ Dat fiind faptul că agentul <Ionescu Titi> în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voință /…/ propunem abandonarea agentului <Ionescu Titi> și predarea dosarului personal la Serviciul <C> (n.r. – Serviciul Evidențe)”.
CNSAS mai precizează că Ion Țiriac a fost urmărit de Securitate, între anii 1962-1969, „în vederea cunoașterii legăturilor /…/ (din strănătate) și cu rudele din partea soției aflate în R.F.G.”. El a avut numele conspirativ de urmărit „Tănase”.
Astfel, CNSAS a decis că lui Țiriac „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”.
Eugen DINU
