Economistul Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2024, a acordat un interviu exclusiv cititorilor HotNews.ro în care vorbește despre o "șansă rară" pe care România nu trebuie să o rateze în domeniul Inteligenței Artificiale și abordează provocările instituționale cu care se confruntă țara noastră.
O oportunitate unică în Inteligența Artificială
Profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și unul dintre cei mai influenți economiști contemporani, Daron Acemoglu consideră că România are oportunitatea să-și construiască un rol important în domeniul Inteligenței Artificiale, în ciuda faptului că UE a rămas mult în urmă în această tehnologie.
"Problema principală pentru țările mici, ca România, e să nu rămână în urma acestor transformări și să-și creeze nișa lor", explică economistul. "În special, dacă dezvoltăm inteligența artificială cum trebuie – nu cum se face acum – poate ajuta oamenii să acceseze lumea mai bine, poate face muncitorii mai productivi, poate informa mai bine decidenții".
Acemoglu subliniază că România, ca parte a UE, trebuie să lucreze atât pentru a ajunge la frontiera dezvoltării în IA, cât și pentru a construi un cadru politic care să susțină direcția corectă a acestei tehnologii.
Convergența economică vs. convergența instituțională
Una dintre cele mai interesante observații ale economistului premiat Nobel vizează diferența dintre performanța economică și cea instituțională a României. "România s-a descurcat destul de bine în ceea ce privește creșterea economică", recunoaște Acemoglu, subliniind că PIB-ul pe cap de locuitor al României recuperează decalajul față de Europa.
Cu toate acestea, economistul face o distincție clară: "Convergența economică a României și integrarea populației românești în Europa au fost un succes, însă convergența instituțională nu a fost încă pe deplin reușită".
Această evaluare onestă plasează România într-o poziție favorabilă, dar cu provocări semnificative: întreprinderile de stat rămân o problemă, iar capacitatea instituțională a fost limitată atât în guvernanța democratică, cât și în absorbția fondurilor europene.
Poluarea ecosistemului informațional
Acemoglu devine profetic atunci când vorbește despre impactul tehnologiei asupra democrației. "Suntem devastați de actualul ecosistem informațional", avertizează economistul, explicând că rețelele sociale – și tot mai mult cele alimentate de inteligență artificială – creează un mediu dificil pentru sănătatea mintală a oamenilor.
"Atunci când oamenii sunt expuși la informații eronate, la dezinformare, la un mediu informațional poluat, la camere de ecou și la manipulări provenite din rețelele sociale, fundamentul de bază al democrației devine mai greu de construit și de susținut", argumentează acesta.
Economistul nu se consideră însă neputincios în fața gigantilor tech: "Nu cred că suntem complet neputincioși în fața miliardarilor din tech și a Chinei, care stabilesc acum direcția pentru viitorul inteligenței artificiale. Sunt foarte puternici în acest moment, dar sunt atât de puternici tocmai pentru că noi le-am permis să devină astfel".
Corupția și cheltuielile pentru apărare
În contextul în care România cheltuiește tot mai mult pentru apărare și infrastructură, Acemoglu subliniază importanța mecanismelor anticorupție. "Ei bine, aici intervine anticorupția", spune economistul, recunoscând că România a făcut pași importanți în această direcție, dar trebuie să facă mai mult.
Ori de câte ori se cheltuiesc bani pentru infrastructură sau pentru energie, acestea sunt domenii expuse riscului de corupție. Este important ca Europa să aibă propria politică de apărare, iar România trebuie să fie parte din ea.
Avantajul Europei de Est
Într-o observație surprinzătoare, economistul turco-american consideră că Europa de Est are un avantaj important în apărarea democrației. "Populațiile din această regiune au fost însetate de democrație liberală și de economia de piață, iar această aspirație nu a dispărut", explică acesta.
"O parte din motivul pentru care, uneori, oamenii din Statele Unite sunt naivi în legătură cu ceea ce ar însemna autoritarismul este că nu au experiența directă a acestuia. În schimb, românii, fie din experiența părinților, fie din propria experiență, știu ce înseamnă să trăiești sub un regim autoritar. De aceea, cred că acesta este un mecanism important de apărare pentru democrație", concluzionează Acemoglu.
Viitorul României în "coridorul libertății"
Folosind conceptul din cartea sa "Coridorul îngust", Daron Acemoglu plasează România în interiorul "coridorului libertății", dar la limita acestuia. "România are alegeri reale, oamenii acceptă democrația, există libertate de exprimare, nu există un stat polițienesc", enumeră economistul.
"Regimul lui Ceaușescu a fost unul dintre cele mai rele – atât printre cele mai represive din Europa de Est, cât și profund ineficient. A fost, deci, o moștenire foarte grea de la care s-a pornit. Așa că, la un moment dat, trebuie să recunoaștem și ce a reușit România să realizeze", completează acesta.
Cel mai mare risc: Inegalitatea și polarizarea
Privind în viitor, economistul premiat Nobel identifică inegalitatea și polarizarea ca fiind cele mai mari riscuri pentru democrația românească. "Aș spune că inegalitatea și polarizarea. Celelalte sunt factori care amplifică problema. Nicio democrație nu se prăbușește doar din cauza unui risc geopolitic extern", avertizează acesta.
Daron Acemoglu este coautorul bestsellerurilor globale "De ce eșuează națiunile" și "Coridorul îngust", volume care explică de ce unele state prosperă, iar altele rămân captive în stagnare. Cărțile sale au fost traduse în zeci de limbi și au influențat profund dezbaterea despre dezvoltarea economică și instituțională.
Surse: HotNews.ro, MIT, Cărțile lui Daron Acemoglu
