Lovitură pentru București și Cluj! Un oraș important le dă lecții

Primarul oraşului Oradea, Ilie Bolojan, spune că este nevoie de o echipă bună de specialişti pentru a scrie proiectele, o echipă rapidă de proiectanţi, în cazul în care apar modificări în ghiduri, dar şi pregătirea proiectelor cu circa 1-2 ani înainte de lansarea apelurilor.

În comparaţie, Primăria Cluj-Napoca depus 39 de proiecte în valoare de circa 993 milioane lei (218 milioane euro), Primăria Sibiu a depus 23 de proiecte, iar valoarea acestora depăşeşte 320 milioane lei. Primăria Capitalei a depus 13 cereri de finanţare, valoarea acestora fiind de circa 283 milioane euro.

Bucureştiul are o populaţie de circa 1,9 milioane locuitori, iar Primăria Capitalei a avut în 2018 un buget local de 5,7 miliarde lei în 2018. Cluj-Napoca are o populaţie de 324,576, potrivit datelor de la recensământul din 2011 şi un buget local de 742 milioane lei în 2018. Oraşul Sibiu are circa 150.000 de locuitori, potrivit datelor de la recensământul din 2011, iar în 2018 a avut un buget local de 310 milioane lei.

”Atragerea fondurilor europene este o prioritate pentru Primăria Oradea. Ne putem tripla bugetele de investiţii în felul acesta şi putem rezolva problemele oamenilor într-un timp mai scurt. Astfel oraşul prosperă şi se dezvoltă. Am câştigat proiecte în valoare de 174 de milioane de euro în actualul exerciţiu financiar, din care în anul 2018 am reuşit să atragem 39 de milioane de euro. Mai avem în evaluare proiecte în valoare de peste 126 milioane de euro. Ținta noastră este ca în aceşti ani să absorbim peste 300 de milioane de euro”, a spus  Ilie Bolojan pentru HotNews.

Oradea avea disponibili aproape 35 milioane de euro pe actualul exerciţiu financiar, bani dedicaţi, dar fiindcă a avut proiecte pregătite a reuşit să obţină 70 milioane de euro, bani luaţi de la alte oraşe care nu au depus nimic sau au depus mai puţin.

”Banii europeni au fost de două categorii, bani dedicaţi fiecărui oraş şi bani în competiţie, care nu erau dedicaţi şi fiecare oraş depunea proiecte şi putea câştiga finanţare. Cum au stat lucrurile cu banii dedicaţi? Aceştia s-au împărţit după următoarele criterii: jumătate din aceşti bani au fost împărţiţi în mod egal la toate municipiile reşedinţă de judeţ, iar cealată jumătate a fost împărţită direct proporţional cu numărul de locuitori. Aşa s-a ajuns ca Cluj-Napoca să aibă 45 milioane de euro dedicaţi, iar cel mai mic municipiu să aibă cam 20 milioane de euro. Oradea avea cam 35 milioane de euro. Când ni s-a spus să depunem proiectele, s-a dat un termen. La termenul respectiv, anul trecut prin primăvară, au depus doar câteva oraşe. Atunci au anunţat din nou că, dacă mai avem proiecte, putem să depunem pentru o sumă dublă, deci nu mai aveam 35 milioane de euro, aveam 70. Noi am depus pentru 70. Din nou, alte oraşe nu au depus nici pentru banii alocaţi iniţial şi din nou au mai rămas nişte bani şi în vara anului trecut s-a deschis o ”axă de retrospective”, cine avea contracte de execuţie finalizate până pe 9 octombrie 2018, putea să depună pe această axă. Au dat fiecărei regiuni de dezvoltare între 70 şi 80 milioane de euro. În total au fost 520 milioane de euro, pe toată ţara. Din toată ţara s-a depus puţin peste 200 milioane de euro. Noi şi Clujul am depus la maxim şi au mai depus Iaşiul, Galaţiul. Deci noi depunând tot, am luat 70 milioane de euro şi am mai depus proiecte de alte 70 milioane de euro şi am câştigat tot. Cine a avut proiecte mature şi până la termenul respectiv a depus, a luat banii”, a declarat Bolojan pentru HotNews.ro.

De ce a reuşit Primăria Oradea şi alte primării nu? Primarul spune că pentru a lua banii este nevoie de o echipă bună care scrie proiectele şi de proiectanţi buni, iar proiectele trebuie pregătite din timp.

”În primul rând, ca să scrii proiecte, ai două variante. Ori ai o echipă puternică care scrie proiecte ori ai consultanţi profesionişti. Dacă nu ai cu cine să le scrii, nu poţi lua banii. Noi avem o echipă de 18 oameni, o direcţie, care se ocupă de aceste chestiuni. Trebuie să ai proiectele mature din timp, o variantă de lucru. Noi acum ştim pentru următorul exerciţiu bugetar cam ce proiecte vor primi finanţare şi pregătim studiile de fezabilitate pentru 2021 cand vom depune. Deci trebuie să te apuci cu cel puţin 1-2 ani înainte ca să le ai, fiindcă trebuie să faci licitaţii, studii de fezabilitate. Apoi, când apar axele, apar tot felul de modificări, de oportunităţi, pentru că la noi lucrurile nu rămân stabile, şi atunci trebuie să ai capacitate de reacţie rapidă. Asta înseamă să ai proiectanţi serioşi care au capacitate de a livra proiecte în 3-6 luni maxim, în aşa fel încât să te mişti repede. Noi avem contracte cu mai multe firme de proiectare, din toate zonele”, a mai explicat Bolojan.

În ceea ce priveşte birocraţia, de care majoritatea primarilor se plâng, Bolojan spune că dacă vrei banii, trebuie să depui efort.

”Birocraţia este o realitate, dar nu ai ce face. Apar tot felul de probleme legate de declaraţii, dovedirea proprietăţii, care sunt foarte complicate, fiindcă necesită adoptarea inclusiv a unor hotărâri de Guvern, dar dacă asta este calea, trebuie mers pe ea”, a mai spus edilul.

Cel mai mare proiect câştigat de Primăria Oradea vizează continuarea reabilitării sistemului de termoficare – 25 milioane de euro, dar şi un proiect de regenerare urbană – 23 milioane de euro.