Marcel Boloș (PNL), către Cristian Ghinea (USR-PLUS): 'Câți bani va pierde România la sfârșitul implementării PNRR??'

Fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Orban, Marcel Boloș iese la atac și pune tunurile pe actualul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR-PLUS).

Boloș îl întreabă pe Ghinea câți bani va pierde România la sfârșitul implementării PNRR-ului, în lipsa listei proiectelro de rezervă.

„? De la abordarea politicianistă, la cea profesionistă…

Îi mulțumesc domnului Ghinea că aduce în discuție apelul privind finanțarea investițiilor în rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale. Miliardul de euro discutat despre gazele naturale o parte se afla in POIM alta parte in PODD. Am reușit împreuna cu echipa ce gestionează POIM 2014-2020, deși acest lucru era posibil încă din 2014 (conform regulamentelor europene), după negocieri crunte în contextul lansării la nivel european a Pachetului Green Deal, lansarea apelului de proiecte în valoare de 235 milioane de euro. Rezultatul? Localități mai multe racordate la rețeaua de gaze naturale. Am fost acuzat că am avut o abordare politicianistă. Nu cred că așa se pune problema. În 2020, adevărat, eram într-un moment pre-electoral, ceea ce însemna ca atât PNL, cât și Guvernul în funcție erau în postura firească de a prezenta direcția politicilor publice de dezvoltare pe care le aveau în vedere. Am repetat de atâtea ori, Regulamentul de care vorbește actualul ministru nu era aprobat, anexa cu domeniile de intervenții nu era aprobată, precum nici template-ul și nici modelul de structurare a documentelor tehnice de la nivelul propunerii de PNRR. Nuanța este ca la momentul respectiv toate statele care au ales sa transmită forme draft ale PNRR-urilor, cum prevedea propunerea de regulament a CE, se aflau în faze similare cu privire la stadiul documentelor. Astăzi, noi vorbim, iar alții deja au primit prefinanțarea aferentă planurilor lor. Toate acestea sunt elemente pe care succesorul meu la nivelul MIPE le-a avut mult mai clar pe tabloul de bord. Ma refer aici la regulamentul aprobat în februarie, anexele și documentele de lucru de la nivelul CE.

Referitor la declarațiile privind lista de proiecte de infrastructură de transport în valoarea de 16 miliarde de euro deși bugetul alocat era de 4 miliarde de euro, anul trecut au existat discuții la nivelul Guvernului cu privire la respectiva lista de investiții care a fost inclusă în propunerea inițială de PNRR. Proiectele propuse erau proiecte atât din domeniul rutier, feroviar/metrou, cât si o serie de proiecte regionale/locale cu impact asupra dezvoltarii economice si teritoriale. Valoarea totală a acestora era de circa 16 miliarde de euro, iar alocarea propusă in cadrul PNRR elaborat la vremea aceea era de aproximativ 9,2 miliarde euro pentru componenta de transport.

Afirmația cu privire la abordarea politicianistă nu își are locul intr-o discuție serioasă cu privire la finanțarea din fonduri europene a proiectelor complexe de investiții cum este cazul celor de infrastructură de transport. Este vorba de o strategie pe care o avea Guvernul la acel moment în procesul de negociere cu Comisia Europeană, într-o abordare corectă ce viza maximizarea absorbției fondurilor alocate. Mecanismul listelor de proiecte de rezervă este similar și a fost folosit și de alte state membre în elaborarea PNRR precum și la nivel național în cadrul POIM 2014-2020, unde în lista cu proiectele pe domeniul infrastructurii de transport, valoarea proiectelor propuse a fost de peste 13 miliarde de euro, iar bugetul alocat de aproximativ 6,8 miliarde euro. Mărturie este astăzi decizia CE pentru aprobarea POIM. Lista proiectelor de rezerva este o soluție ca in cazul apariției blocajelor in implementarea proiectelor complexe cum sunt cele de infrastructura de transport, sa asiguram maximizarea atragerii banilor europeni alocați României și utilizarea acestor resurse financiare pentru nevoile foarte mari din cadrul acestui sector. Logica de operaționalizare a listei proiectelor de rezerva era similară programelor operaționale, prin asigurarea creditelor de angajament din bugetul de stat și bugetul alocat din cadrul PNRR. Mai mult, lista proiectelor de rezervă am elaborat-o DUPĂ CONSULTAREA CU ALTE STATE MEMBRE ca soluție pentru absorbția 100% a fondurilor alocate prin PNRR. Mă întreb, desigur retoric, în lipsa acestei centuri de siguranță pe care ți-o oferă lista proiectelor de rezervă câți bani va pierde România la sfârșitul implementării PNRR????

Revenind la câteva lucruri pe care domnul Ghinea le-a mai precizat. Nu vreau să continui un dialog public cu dumnealui, cred ca este vorba de viziuni complet diferite despre dezvoltare și investiții. Eu consider, de exemplu, ca România din componenta de împrumuturi din PNRR putea sa își susțină si sa își argumenteze nevoia de finanțare a unor domenii de interes precum finanțarea investițiilor în proiecte esențiale de irigații, finanțarea distribuției rețelelor inteligente de gaze naturale, sprijinirea IMM-urilor prin grant-uri care sa asigure capitalizare și modernizarea localităților urbane, într-o optică adaptată cerințelor europene și vremurilor pe care le trăim.

Nici eu, nici Guvernul Orban nu am avut o abordare politicianistă, ci din contră, una foarte pragmatică. Nu am lansat apeluri de proiecte în care să nu fie identificată o nevoie reală pentru economie așa cum aș putea spune că s-a făcut de mule ori cu fondurile europene. În ceea ce privește lansarea apelurilor de proiecte cu măsura X sau măsura Y, în anul 2020, să nu uităm că România în plină pandemie avea nevoie de soluții și nu de filosofii discutate fără rost în spațiul public. Investițiile în sistemul sanitar, asigurarea resurselor bugetare pentru plata șomajului tehnic, sprijinirea IMM-urilor, reprezentanții mediului de afaceri, elevii de tabletele școlare, cu toți așteptau soluții din partea Guvernului. Puteam sta liniștiți dacă era să fim foarte stricți și ușor iresponsabili, să așteptăm aprobarea Regulamentelor pentru operaționalizarea REACT-EU sau a PNRR. Dar atunci era prea târziu și desigur eram acuzați că nu am făcut absolut nimic pentru cei care aveau de suferit in timpul și după criza pandemică. Însă ne-am luat „inima în dinți” și pentru toate acestea am creat baza legală necesară pentru fiecare măsură, apelurile au fost discutate in Guvern și negociate cu reprezentații CE, care ne-au încurajat să lansăm apelurile de proiecte pentru a sprijini acele sectoare unde nevoia pe perioada pandemiei era una imediată. Vizita comisarului Johannes Hahn (comisar european pentru buget și administrație), din luna septembrie 2020 stă mărturie în acest sens.

Întreb desigur, retoric, oare de ce regulamentele europene prevăd o eligibilitate atât pentru REACT-EU, cât și pentru PNRR pentru cheltuieli efectuate de la 1 februarie 2020….retroactiv adoptării regulamentelor respective. Nu am promis bani care nu exista, există în față un front de circa 80 de miliarde de euro (fonduri structurale, fonduri pentru dezvoltare rurală, fondurile din cadrul PNNR, REACT-EU), fonduri neprogramate la momentul la care eram ministru. Intenționam negocierea preluării unor liste de rezerva la finanțare in cadrul PNRR, REACT-EU, sa asiguram co-finanțarea din partea bugetului de stat, acoperind astfel nevoi din diferite sectoare.

Pentru toate aceste surse și alocări trebuie stabilite mecanisme clare de implementare cât mai urgent posibil pentru ca fondurile europene să ajungă la beneficiarii finali și în proiecte concrete pentru comunitățile noastre. Dacă nu s-ar fi schimbat Guvernul am fi asigurat toate resursele financiare discutate in Guvern și prezentate public in timpul mandatului.

Nu am cerut nimic niciunui partid politic, nici funcții, nici laude, pentru ca nu mă consider un om politic. Nu sunt guvernat decât de valori firești. Pentru mine cuvintele de ordine sunt onestitatea, corectitudinea, buna-credință, munca și profesionalismul. Dacă a găsi soluții la probleme reale, imediate în plină criză pandemică, așa cum toate statele membre au făcut, înseamnă o abordare politicianistă atunci nu pot decât să spun că orice comentariu sau discuție este de prisos.

Fac apel la decență și pot să spun că fiecare ministru al unui Guvern va fi judecat după faptele și rezultatele mandatului său și nu după modul în care se justifică în spațiul public.
Timpul nu ne iartă, iar rezultatele sunt cele ce ne definesc!
#DezvoltarePrinBunăCredințăȘiProfesionalism”, este mesajul lui Boloș.