Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se confruntă cu o criză bugetară fără precedent: instituția nu mai are fonduri suficiente pentru plata salariilor angajaților în luna septembrie 2026. Situația a fost dezvăluită de ministrul de resort, care a explicat că bugetul elaborat la începutul anului nu a luat în calcul salariile personalului preluat de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Cum s-a ajuns în această situație
La începutul anului 2026, în urma unei reorganizări guvernamentale, atribuțiile de digitalizare au fost transferate la Ministerul Economiei. Cu toate acestea, transferul a vizat doar sarcinile și proiectele, nu și bugetul aferent salariilor angajaților. Această discrepanță a creat un deficit structural în bugetul ministerului, care s-a accentuat pe parcursul anului. Ministrul a subliniat că situația era previzibilă și că a avertizat autoritățile încă din primele luni ale anului.
Numărul angajaților afectați
Conform datelor interne, peste 300 de angajați din fostul Minister al Digitalizării lucrează acum în structura Ministerului Economiei. Aceștia își desfășoară activitatea în domenii critice, precum transformarea digitală a administrației publice, securitatea cibernetică și interoperabilitatea sistemelor informatice. Neplata salariilor ar putea duce la blocarea proiectelor majore de digitalizare și la pierderea unor specialiști valoroși pe o piață a muncii competitivă.
Reacția sindicatelor și a angajaților
Sindicatele din minister au anunțat că vor declanșa proteste dacă problema nu este rezolvată până la data de 15 septembrie. Angajații sunt nemulțumiți că sunt victimele unei erori administrative pentru care nu poartă nicio vină. Unii dintre ei au început deja să caute locuri de muncă în sectorul privat, unde salariile sunt semnificativ mai mari. Specialiștii în resurse umane atrag atenția că pierderea acestor angajați ar fi dificil de recuperat, având în vedere deficitul de personal calificat în domeniul IT.
Soluții propuse de minister
Ministrul Economiei a solicitat suplimentarea bugetară de urgență, argumentând că fondurile necesare reprezintă o fracțiune infimă din bugetul general consolidat. O altă variantă discutată este reprogramarea unor cheltuieli neesențiale pentru a face loc plăților salariale. Guvernul analizează și posibilitatea de a aloca fonduri din rezerva bugetară a prim-ministrului. Criticii politici susțin că situația este rezultatul incompetenței și al lipsei de planificare strategică.
Impactul asupra digitalizării
Blocarea plăților salariale pune în pericol programe esențiale de modernizare a administrației publice. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul servicii publice digitale, iar orice întârziere agravează această situație. Proiectele de interoperabilitate, platforma electronică de achiziții publice și sistemul național de alerte sunt doar câteva dintre programele care riscă să fie afectate. Experții în politici publice consideră că această criză este simptomatică pentru modul în care statul român gestionează resursele umane și bugetare.
Comparația cu alte ministere
Situația de la Ministerul Economiei nu este unică. Și alte instituții publice se confruntă cu probleme similare de finanțare, deși nu la aceeași scară. Ministerul Transporturilor a raportat întârzieri la plata unor contracte de infrastructură, iar Ministerul Sănătății se luptă cu deficitul de personal medical din cauza salariilor neatractive. Aceste cazuri indică o problemă sistemică de alocare a resurselor bugetare, unde reorganizările administrative sunt făcute fără o analiză de impact financiar. Criticii susțin că guvernul trebuie să adopte o abordare mai riguroasă în gestionarea bugetelor ministeriale.
Surse: Economedia.ro, HotNews.ro, Digi24.ro, Agerpres
