De asemenea, BNR a estimat un nivel de 3%, în scădere de la 3,1%, pentru decembrie 2019, în contextul în care excedentul de cerere a rămas foarte mare, ceea ce pune presiune pe deficitele externe, iar modificările fiscale dese fac dificilă atingerea unei ţinte a inflaţiei.
În februarie, BNR a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în luna ianuarie.
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care citricele s-a scumpit cu 11,79% faţă de decembrie 2017, potrivit datelor publicate în aprilie de Institutul Naţional de Statistică (INS), notează News.ro.
Principalii factori care au pus presiune pe inflaţie au fost factorii exogeni, potrivit guvernatorului.
„Două treimi din inflaţie a venit din elemente exogene. Declaraţia comună, de după întâlnirea cu preşedintele Camerei Deputaţilor, referitoare la componentele exogene, nu are nimic exagerat”, a spus Isărescu.
Guvernatorul consideră că inflaţia se va plafona la 5% şi va scădea la 3,5% până la finalul anului, dar este greu de stabilit o ţintă în contextul în care există multe modificări fiscale.
Preţurile la energie au contribuit şi ele decisiv la accelerarea inflaţiei, a avertizat guvernatorul. Isărescu consideră că există o diferenţă între viziunile unei bănci centrale şi ale politicienilor există nişte diferenţe.
„De regulă, o bancă centrală e mai prudentă. Să dea Dumnezeu să greşim, am vrea să greşim, adică excedentul de cerere să nu fie atât de mare. (...) Asta se vede în deficitele externe. (...) Toate băncile centrale din lume sunt mai prudente”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a atras atenţia că piaţa muncii rămâne extrem de tensionată, ceea ce se vede în creşterea accelerată a salariilor.
„Declar public că nu cred că poate cineva din România să oprească creşterea salariilor. Doar să le tempereze creşterea. (...) Piaţa muncii rămâne foarte tensionată, problema salarizării din România este una reală. (...) Singura problemă este ca salariile să nu se ducă prea mult în sus”, a spus Isărescu.
Totodată, încrederea consumatorilor este în scădere.
„Este o conştiinţă mai mare că un credit trebuie plătit. (...) Există categorii de debitori extrem de serioşi care îşi fac calculele cum trebuie. (...) Antagonizarea public-bănci nu a făcut bine. Adevăratul comportament al debitorului este cel responsabil. Clauzele abuzive se dovedesc în instanţă. (...) Protejăm depunerile populaţiei, sănătatea sistemului bancar este esenţială pentru sănătatea economiei. Supravegherea bancară se referă la supravegherea solidităţii sistemului bancar”, a afirmat Isărescu.
Investiţiile în economie şi-au revenit în principal pe seama investiţiilor în sistemul privat.
„Economia începe să se bazeze în creşterea sa şi pe investiţii”, a spus Isărescu.
Creditarea a stagnat din vara anului trecut.
„Părerea noastră este că principala problemă este slaba capitalizare a firmelor româneşti. Multinaţionalele se împrumută fără probleme”, a spus Isărescu.
Vezi și Un cunoscut magazin, îngropat definitiv! La 10 mai va fi înlocuit! Se dorește crearea unui nou gigant
Jocurile sunt ca și făcute! Cine va fi candidatul PSD la alegerile prezidențiale
