Un scandal uriaș zguduie sistemul judiciar din România. Un procuror din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a acuzat public instituția că a refuzat să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul procurorului general, Cristina Chiriac. Declarația, făcută în plenul CSM, a stârnit reacții puternice și a readus în dezbatere problema independenței justiției și a presiunilor politice asupra magistraților.
Acuzația procurorului CSM
În ședința din 18 septembrie 2026, un procuror membru al CSM a declarat că instituția a „ocrotit” procurorul general și a blocat o anchetă care ar fi trebuit să clarifice acuzațiile aduse acestuia. Potrivit surselor, este vorba despre modul în care Cristina Chiriac a gestionat mai multe dosare sensibile, dar și despre relația sa cu factorii politici. Procurorul a spus clar: „Ne-am întors înainte de 1989”, referindu-se la perioada în care justiția era controlată de puterea politică.
Cine este Cristina Chiriac
Cristina Chiriac este procurorul general al României din 2024 și a fost una dintre figurile centrale ale luptei anticorupției. A condus dosare importante împotriva unor politicieni de rang înalt și a fost considerată de multe ori o garantă a independenței justiției. În ultimul an, însă, a fost acuzată de mai multe ori că ar fi înșelat proceduri și că ar fi protejat anumite dosaje. Ea a respins toate acuzațiile, calificându-le drept atacuri la adresa justiției.
Reacțiile sistemului judiciar și ale politicienilor
Uniunea Națională a Judecătorilor din România a cerut o anchetă transparentă și a avertizat că orice încercare de a mușamaliza cazul va afecta încrederea publică în justiție. Asociația Magistraților din România a luat poziție pro-Chiriac, spunând că este victima unui atac politic. În Parlament, senatorul USR a cerut audierea procurorului general în comisia de justiție, în timp ce PSD a evitat să se poziționeze public. Președintele a anunțat că va urmări cu atenție evoluțiile și că independența justiției este o linie roșie.
Perspectiva și riscurile pentru statul de drept
Acest scandal vine într-un context deja tensionat, cu România într-o criză politică profundă. Dacă acuzațiile se dovedesc fondate, încrederea în justiție va fi grav afectată. Dacă sunt nefondate, atacul asupra procurorului general ar putea fi interpretat ca o încercare de a slăbi instituțiile anticorupție. Indiferent de rezultat, acest caz va marca profund justiția românească și va fi urmărit atât în țară, cât și de instituțiile europene.
