Rafturile supermarketurilor din România sunt din ce în ce mai populate cu produse etichetate drept „proteice”, „fără zahăr adăugat” sau „low carb”. Lanțurile precum Lidl, Carrefour, Kaufland și Mega Image au lansat game proprii de iaurturi proteice, batoane energizante, băuturi și chiar înghețată care promit beneficii pentru siluetă și pentru cei care fac sport. În spatele etichetelor atrăgătoare, însă, se ascund uneori realități mai puțin roz. Iată ce trebuie să știe consumatorii înainte de a adăuga aceste produse în coș.
Ce înseamnă „proteic” și „fără zahăr” pe etichetă
Termenul „proteic” nu este reglementat strict în legislația alimentară românească, ceea ce înseamnă că orice produs cu un conținut ușor mai ridicat de proteine poate purta această etichetă. De multe ori, diferența față de un produs obișnuit este minimă, iar prețul este semnificativ mai mare. În ceea ce privește „fără zahăr”, legea permite ca un produs să fie etichetat astfel dacă nu conține zahăr adăugat, dar poate conține îndulcitori artificiali sau naturali, cum ar fi aspartamul, stevia sau eritritolul. Acești îndulcitori nu cresc glicemia, însă impactul lor pe termen lung asupra florei intestinale și a metabolismului este încă studiat. Un alt aspect important este că multe produse „fără zahăr” conține sirop de glucoză sau fructoză, care sunt zaharuri ascunse ce afectează organismul în mod similar.
Ce produse găsești în supermarketuri
Lidl comercializează iaurturi proteice sub marca proprie, batoane cu conținut ridicat de proteine și chiar clătite proteice. Carrefour și Kaufland au dezvoltat secțiuni dedicate produselor „fit”, unde se găsesc de la băuturi proteice până la snackuri fără zahăr. Mega Image a extins gama de produse bio și low carb, iar Auchan oferă alternative vegetale bogate în proteine. Toate aceste produse vizează un public tot mai larg, format din tineri care fac fitness, persoane care urmează diete restrictive sau pur și simplu din consumatori preocupați de sănătate. Problema este că multe dintre aceste articole conțin aditivi, arome artificiale și conservanți care contracarează parțial beneficiile promovate. De multe ori, eticheta atrage prin cuvinte precum „natural” sau „sănătos”, dar lista de ingrediente dezvăluie o realitate diferită.
Adevărul din spatele ingredientelor
Specialiștii în nutriție atrag atenția că un produs etichetat drept proteic nu este neapărat sănătos. De exemplu, un iaurt proteic poate conține la fel de multe grăsimi și aditivi ca unul obișnuit, diferența fiind doar adăugarea unui concentrat proteic. Batoanele proteice, deși convenabile, sunt adesea procesate intens și conțin sirop de glucoză-fructoză, uleiuri vegetale hidrogenate și arome sintetice. Dieteticienii recomandă citirea cu atenție a listei de ingrediente: dacă aceasta conține mai mult de cinci componente, dintre care unele sunt greu de pronunțat, produsul este probabil ultraprocesat și nu aduce beneficii reale. De asemenea, este important să observi ordinea ingredientelor: cele prezente în cea mai mare cantitate sunt listate primele. Dacă zahărul sau siropul de glucoză se află printre primele trei ingrediente, produsul nu este o alegere bună.
Cum alegi corect produsele proteice
Pentru a face alegeri inteligente, nutriționiștii sfătuiesc consumatorii să se uite mai întâi la conținutul de zahăr natural, apoi la sursa proteinelor. Proteinele din zer, cazeină sau ou sunt considerate de bună calitate, în timp ce unele produse vegetale pot avea un profil aminoacizi incomplet. De asemenea, este important să verifici cantitatea de sare, deoarece multe produse proteice sunt sărate pentru a compensa lipsa zahărului. O alternativă mai sănătoasă rămâne prepararea acasă: un iaurt natural cu nuci și semințe oferă proteine de calitate, fibre și grăsimi sănătoase, fără aditivi. Un alt sfat este să compari prețurile: adesea, același produs poate costa cu 30-40 la sută mai mult doar pentru că are eticheta „proteic”.
Concluzia specialiștilor
Produsele proteice și fără zahăr din supermarketuri pot fi utile pentru persoanele active sau pentru cei cu diete speciale, dar nu trebuie considerate o soluție universală pentru o alimentație sănătoasă. Multe dintre ele sunt procesate industrial, conțin aditivi și sunt scumpe comparativ cu alternativele naturale. Cheia rămâne moderarea și diversificarea: niciun produs de pe raft nu poate înlocui o dietă echilibrată, bazată pe legume, fructe, proteine integrale și cereale integrale. Consumatorii ar trebui să citească etichetele cu spirit critic și să nu se lase păcăliți de marketingul agresiv. Un pahar de lapte simplu, un ou fiert sau o mână de nuci oferă adesea mai multe beneficii decât un produs ambalat frumos și scump.
