În 2026, indemnizația pentru creșterea copilului rămâne unul dintre cele mai importante beneficii sociale acordate familiilor din România. Părinții care aleg să stea acasă pentru a-și îngriji copiii pot primi o indemnizație lunară care să compenseze veniturile pierdute. Cu toate acestea, regulile sunt complexe, iar plafonul de venit, durata de acordare și condițiile de eligibilitate ridică numeroase întrebări. Iată tot ce trebuie să știe viitorii părinți.
Cât primești pentru creșterea copilului
Indemnizația de creștere a copilului se calculează la 85% din media veniturilor nete realizate de solicitant în ultimele 12 luni anterioare nașterii. În 2026, plafonul maxim a fost stabilit la 8.500 de lei lunar, în timp ce cuantumul minim garantat este de 1.651 de lei. Aceste valori se aplică indiferent de numărul de copii născuți odată, ceea ce înseamnă că părinții de gemeni primesc aceeași indemnizație ca și cei care au un singur copil. Veniturile luate în calcul includ salariile, veniturile din activități independente, drepturile de autor și alte forme de câștig impozabile. Cei care nu au realizat venituri suficiente în perioada de referință vor primi doar indemnizația minimă.
Cât durează concediul de creștere
Părinții au două opțiuni la dispoziție. Prima este concediul de creștere a copilului până la vârsta de 2 ani, perioadă în care se acordă indemnizația de 85% din venit. A doua opțiune presupune prelungirea concediului până la 3 ani, dar în ultimul an indemnizația se reduce la 75% din cuantumul inițial. Părinții trebuie să opteze pentru una dintre variante la momentul depunerii dosarului, iar decizia este ireversibilă. Stimulentul de inserție, în valoare de 1.500 de lei lunar, se acordă părinților care se întorc la muncă înainte de expirarea celor 2 ani, pentru a-și plasa copilul la o creșă sau după un alt îngrijitor.
Condiții de acordare și acte necesare
Pentru a beneficia de indemnizație, solicitantul trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni anterioare nașterii copilului. Acest stagiu este necesar atât pentru salariați, cât și pentru persoanele fizice autorizate sau alte categorii de lucrători independenți. Dosarul se depune la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială și trebuie să conțină certificatul de naștere al copilului, cartea de identitate a părintelui, adeverința de la angajator privind veniturile și o declarație pe propria răspundere. În cazul părinților care au lucrat în străinătate, sunt necesare documente doveditoare ale perioadelor asigurate.
Modificări față de anii anteriori
Față de 2025, plafonul maxim al indemnizației a fost indexat cu rata inflației, permițând unui număr mai mare de părinți să primească sume mai mari. De asemenea, procedura de depunere a dosarului a fost parțial digitalizată, iar AJPIS primește acum documentele și prin platforma electronică. O altă noutate este faptul că tatăl poate solicita indemnizația chiar dacă mama nu a realizat venituri în perioada de referință, ceea ce extinde protecția socială la mai multe categorii de familii. Au fost introduse și controale mai stricte privind verificarea veniturilor, pentru a preveni fraudele.
Probleme frecvente și soluții
Cea mai frecventă problemă semnalată de părinți este întârzierea plăților, care poate dura chiar și câteva luni de la depunerea dosarului. Acest lucru se întâmplă din cauza aglomerației de la ghișee și a volumului mare de cereri. O altă situație problemă este refuzul acordării indemnizației din cauza unor perioade lipsă din stagiu, cum ar fi concediul medical sau șomajul tehnic. În aceste cazuri, părinții pot face contestație la comisia de soluționare a litigiilor din cadrul AJPIS. Este recomandat ca toate documentele să fie depuse complete și verificate de la bun început, pentru a evita blocajele.
