"Pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi. Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate", informează președintele.
"Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede”, a spus Klaus Iohannis, arată antena3.
Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.
Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.
În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.
Vezi și:EXCLUSIV Lovitură în plin pentru români, în ziua în care Guvernul Orban a fost dărâmat! ANAF, la pământ!
Legea Pensiilor suferă noi modificări- Deciziile luate de Guvern înainte de a fi demis
EXCLUSIV Lovitură de teatru: După reorganizare, dă cu plus! Violeta Alexandru crește numărul de bugetari
