Noi vești de la BNR! Totul despre datoria externă a României

În perioada ianuarie - mai 2018^p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 018 milioane euro, comparativ cu 2 606 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 589 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 179 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 105 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mare cu 251 milioane euro.  

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
	Ianuarie - mai 2017p			Ianuarie - mai 2018p
	CREDIT	DEBIT	SOLD	CREDIT	DEBIT	SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)	35 084	37 690	-2 606	38 047	41 065	-3 018
A. Bunuri şi servicii	31 632	32 482	-850	34 125	35 743	-1 618
a. Bunuri	23 577	27 630	-4 053	25 713	30 355	-4 642
b. Servicii	8 055	4 852	3 203	8 412	5 388	3 024
-  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor	1 179	78	1 101	1 158	89	1 069
- transport	2 425	990	1 435	2 517	1 113	1 404
- turism - călătorii	789	1 103	-314	816	1 305	-489
- alte servicii	3 662	2 681	981	3 921	2 881	1 040
B. Venituri primare	1 910	4 377	-2 467	2 189	4 551	-2 362
C. Venituri secundare	1 542	831	711	1 733	771	962
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor^e în România au însumat 1 720 milioane euro (comparativ cu 1 462 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 208 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 488 milioane euro.

În perioada ianuarie - mai 2018, datoria externă totală a crescut cu 2 563 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 67 543 milioane euro la 31 mai 2018   (70,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,6  la sută faţă de 31 decembrie 2017;


• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2018 nivelul de 28 497 milioane euro (29,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,6 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
	Datoria externă		Serviciul datoriei externe, ianuarie – mai 2018p
	Sold la 31.12.2017	Sold la 31.05.2018p
I. Datoria externă pe termen lung	68 613	67 543	6 452
I.1. Datoria publică	33 534	33 175	2 148
I.1.1. Datoria publică directă	33 102	32 766	2 122
I.1.2. Datoria garantată public	432	409	26
I.2. Datoria negarantată public,           din care:	33 908	33 175	4 284
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor	2 597	2 577	698
I.3. Datoria autorităţii monetare, din care:	1 171	1 193	20
I.3.1. Alocări de DST de la FMI	1 171	1 193	20
II. Datoria externă pe termen scurt	24 864	28 497	18 815e
Total datorie externă (I+II)	93 477	96 040	25 267
e) date estimate p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,9  la sută în perioada ianuarie - mai 2018, comparativ cu 23,9 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2018 a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2018 a fost de 76,6  la sută, comparativ cu 87,2 la sută la 31 decembrie 2017.

Precizări metodologice                            

1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.


2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.


3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                    1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.


5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică,  inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI  (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.


6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.


7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.


8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.

Vezi și EXCLUSIV! Dezvăluire explozivă! Probleme mari pentru un greu din Poliție: Cum a fost scos din joc (SURSE)

Toţi şoferii trebuie să ştie asta! Ce lege se schimbă de luni

Un doctor face praf Guvernul! Lovitura de proporții pe care o primesc pensionarii, după ce pensiile le-au fost mărite