România amână închiderea grupurilor pe cărbune
Pe fondul situației dificile prin care trece sistemul energetic național, Guvernul României a decis să nu mai închidă o parte din grupurile pe cărbune care erau programate pentru a fi scoase din funcțiune la finalul lunii august 2026. Decizia vine ca urmare a jalonului 119 A din ultima formă a Planului Național de Redresare și Reziliență, însă autoritățile susțin că lipsa capacităților de producție și riscurile pentru sezonul rece impun o reevaluare. Ministerul Energiei urmează să transmită Comisiei Europene o solicitare de amânare.
Ce capacități rămân deschise
Potrivit unor surse apropiate situației, citate de Economica, nu vor mai fi închise la data de 31 august 2026 un grup de 330 MW de la termocentrala Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, care au împreună o putere instalată de 300 MW. Cifrele se referă la puterea instalată, cea disponibilă în realitate fiind mai mică. În schimb, CET Govora, cu o putere instalată de 100 MW, va fi închisă, deoarece în zonă există alternative de producție. Nu este clar deocamdată pentru cât timp va fi solicitată amânarea închiderii celorlalte capacități.
Contextul deciziei și riscurile energetice
Decizia de a amâna închiderea grupurilor pe cărbune este justificată de autorități prin situația gravă a sistemului energetic național. Seceta prelungită a redus drastic producția hidroelectrică, iar centrala nucleară de la Cernavodă funcționează cu un singur reactor din cele două, cel de-al doilea fiind oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării. În plus, termocentrala nouă de la Mintia nu poate funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată de 1.000 MW, iar centrala nouă de la Iernut, de 430 MW, va funcționa doar în teste. Alte proiecte de grupuri noi pe gaze au termene de realizare mult mai îndepărtate.
Studiul de adecvanță trimis la Bruxelles
Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță referitor la scenariile de funcționare ale sistemului energetic național. Documentul a fost trimis Comisiei Europene ca justificare pentru păstrarea grupurilor pe cărbune încă cel puțin un an. În scenariul de bază al studiului, în care anul viitor se închid aproape toate grupurile mari pe cărbune, iar centrala nouă de la Mintia nu este gata, sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile. Această analiză a stat la baza deciziei Guvernului de a cere amânarea.
Câți bani ar putea pierde România
Nerespectarea jaloanelor asumate prin PNRR poate duce la pierderea unor fonduri europene. Comisia Europeană a condiționat alocarea banilor de respectarea calendarului de decarbonizare, iar orice abatere riscă să atragă sancțiuni financiare. Autoritățile române speră însă că vor obține o înțelegere de la Bruxelles, având în vedere situația de criză energetică fără precedent. Negocierile cu oficialii europeni sunt în desfășurare, iar România își bazează argumentele pe studiul de adecvanță și pe necesitatea asigurării securității energetice.
Situația termocentralelor Oltenia
Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie pe cărbune din România, a trecut printr-un proces masiv de restructurare. În luna martie 2026, a fost închis definitiv grupul 4 al termocentralei Turceni, de 285 MW, prin ridicarea licenței, pentru ca România să nu rateze un jalon din PNRR. Astfel, la Turceni mai este operațional acum un singur grup din cele opt inițiale. La Rovinari, altă centrală a CE Oltenia, mai funcționează trei grupuri energetice de 330 MW. Centrala Ișalnița a fost închisă complet, iar cea de la Craiova are licența redusă la 130 MW și este în insolvență.
Perspectiva pentru iarna următoare
Specialiștii în energie avertizează că sistemul energetic românesc va intra în iarnă cu rezervele din lacurile de acumulare semnificativ sub nivelul din anii precedenți. Apa din lacuri este folosită acum pentru a acoperi vârful de consum, ceea ce reduce capacitatea de stocare pentru perioada rece. În aceste condiții, menținerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune de la Turceni și Craiova devine o măsură de strictă necesitate. Autoritățile pregătesc și alte scenarii, inclusiv importuri de energie, dar acestea ar fi mult mai costisitoare.
Concluzie
România a decis să amâne închiderea unor grupuri pe cărbune de la Turceni și Craiova, deși își asumase acest obiectiv prin PNRR. Decizia este motivată de criza energetică generată de secetă și de problemele centralei de la Cernavodă. Guvernul speră să obțină o înțelegere de la Comisia Europeană, dar riscul de a pierde fonduri europene rămâne real. Viitorul energetic al țării depinde de capacitatea autorităților de a gestiona această situație fără precedent.
Surse: economica.net, digi24.ro, mediafax.ro
