Seniorii din România care primesc pensie trebuie să fie extrem de atenți la activitățile pe care le desfășoară după pensionare. Există situații în care pensia poate fi suspendată, chiar dacă dosarul de pensionare fusese aprobat și beneficiarul primea deja banii. Greșelile legate de munca nedeclarată și veniturile suplimentare neraportate pot atrage sancțiuni severe.
Munca la negru, principala greșeală
Cea mai frecventă greșeală care duce la suspendarea pensiei este munca fără contract individual de muncă, cunoscută popular ca „munca la negru”. Mulți pensionari, nemulțumiți de nivelul pensiei, aleg să muncească informal pentru a-și suplimenta veniturile, fără să realizeze consecințele juridice.
Potrivit legislației în vigoare, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană depistată în această situație. În cazul pensionarilor care lucrează fără forme legale, autoritățile pot dispune suspendarea dreptului la pensie.
În 2026, România aplică un regim semnificativ mai strict împotriva muncii nedeclarate, ca urmare a intrării în vigoare a noilor prevederi legislative. Inspectorii de muncă efectuează controale tot mai frecvente, iar mijloacele de depistare a muncii la negru s-au diversificat.
Veniturile nedeclarate, o altă capcană
O altă greșeală care poate duce la suspendarea pensiei este nedeclararea veniturilor suplimentare. Pensionarii care obțin venituri din activități independente, din închirieri sau din alte surse și nu le declară la autoritățile fiscale riscă nu doar sancțiuni financiare, ci și suspendarea dreptului la pensie.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) are obligația de a verifica periodic situația beneficiarilor de pensii. Dacă se descoperă că un pensionar are venituri nedeclarate, acesta poate fi obligat să restituie sumele încasate necuvenit și poate avea pensia suspendată pe o perioadă determinată.
De asemenea, pensionarii care continuă să desfășoare activități lucrative fără să notifice casa de pensii riscă să fie considerați în eroare de plată, ceea ce atrage după sine suspendarea dreptului la pensie.
Consecințele suspendării pensiei
Când pensia este suspendată, beneficiarul nu mai primește niciun ban pe perioada suspendării. Aceasta poate fi de la câteva luni până la un an sau chiar mai mult, în funcție de gravitatea abaterii constatate. După expirarea perioadei de suspendare, dreptul la pensie poate fi reactivat, dar numai după ce persoana demonstrează că a încetat activitatea ilegală.
Suspendarea pensiei are efecte dramatice asupra vieții seniorilor care depind de acest venit. Mulți dintre ei se află într-o situație vulnerabilă financiar, iar pierderea pensiei îi poate arunca în sărăcie extremă. Chiar și suspendarea temporară poate duce la acumularea de datorii la utilități, la imposibilitatea de a cumpăra medicamente sau de a-și procura alimente.
Din punct de vedere juridic, suspendarea pensiei se dispune prin decizie a caselor teritoriale de pensii, cu posibilitatea de contestare în instanță. Însă procesul poate dura luni de zile, timp în care pensionarul nu beneficiază de venit.
Cum se evită suspendarea
Pentru a evita suspendarea pensiei, seniorii trebuie să respecte câteva reguli simple. În primul rând, orice activitate remunerată trebuie desfășurată cu contract de muncă, iar angajatorul trebuie să declare veniturile la autoritățile fiscale și să plătească contribuțiile sociale aferente.
În al doilea rând, pensionarii care obțin venituri suplimentare trebuie să le declare la Administrația Financiară și să achite impozitele datorate. Transparența fiscală este cea mai bună protecție împotriva suspendării pensiei.
În al treilea rând, pensionarii care doresc să lucreze legal pot opta pentru pensionarea parțială, care permite combinarea veniturilor din pensie cu cele din salariu, fără a afecta dreptul la pensie. Această formă de pensionare este prevăzută de lege și oferă flexibilitate celor care doresc să rămână activi profesional.
Situația reală a pensionarilor
Mai mult de jumătate dintre pensionarii români continuă să muncească după pensionare, potrivit datelor oficiale. Problema nu este specifică doar României – la nivel european, veniturile din pensii sunt mai mici decât câștigurile obținute în perioada de final a carierei. Mulți seniori sunt nevoiți să muncească pentru a-și putea acoperi cheltuielile de bază.
Din păcate, lipsa de informare și disperarea generată de nivelul scăzut al pensiilor îi determină pe mulți pensionari să accepte munca la negru, fără să conștientizeze riscurile. Campaniile de informare ale autorităților nu ajung întotdeauna la publicul țintă, iar consecințele legale sunt adesea ignorate.
Experții în dreptul muncii recomandă ca pensionarii să se informeze înainte de a accepta orice ofertă de muncă și să ceară întotdeauna încheierea unui contract legal. Cheltuielile cu un avocat sau un consultant fiscal sunt infime comparativ cu riscul de a rămâne fără pensie.
