Ministerul Afacerilor Interne a anunțat calendarul lansării RO Wallet, portofelul european de identitate digitală al României. Aplicația va permite cetățenilor să păstreze pe telefon documente oficiale, să își dovedească identitatea online și offline, în România și în Uniunea Europeană, și să semneze electronic. Lansarea pentru public va începe în ianuarie 2027, dar va fi făcută în etape, în funcție de tipul cărții de identitate pe care o are fiecare persoană.
Cum funcționează înrolarea în RO Wallet
Primii care se vor putea înrola de la distanță sunt titularii cărții electronice de identitate. Din ianuarie 2027, aceștia își vor putea verifica identitatea prin citirea cipului cărții electronice de identitate cu funcția NFC a telefonului și folosirea PIN-ului cardului. Procesul este conceput pentru a fi rapid și securizat, fără a necesita deplasarea la o instituție publică.
Românii care au încă o carte de identitate clasică vor trebui să aștepte până în trimestrul al treilea din 2027. În cazul lor, înrolarea va presupune verificarea identității în prezență, la puncte autorizate. Această diferențiere vine din considerente de securitate și de compatibilitate tehnică.
Ce documente vor putea fi stocate
RO Wallet este conceput drept mult mai mult decât o simplă legitimare. Pe lângă cartea de identitate, aplicația va găzdui permisul de conducere, diplomele de studii și alte atestate. MAI a prezentat și rezultatele unui sondaj desfășurat în perioada 13–27 septembrie 2026, care a strâns 3.065 de răspunsuri complete.
Dintre respondenți, 85% au declarat că vor folosi cu siguranță RO Wallet, iar alți 10% că probabil îl vor folosi. Doar 3% au spus că preferă în continuare documentele pe hârtie. Cartea de identitate este documentul pe care cei mai mulți participanți la sondaj vor să îl aibă în RO Wallet, fiind indicată de 96% dintre respondenți.
Etapele de lansare și testare
Înainte de lansarea pentru public, pe 31 octombrie 2026, mediul de testare și aplicația mobilă de test vor deveni disponibile partenerilor care urmează să integreze RO Wallet. În prezent, echipa proiectului lucrează la emiterea și verificarea datelor de identificare, la interfața aplicației, sistemul central și versiunile pentru Android și iOS.
Reprezentanții MAI au precizat că actele digitale vor avea aceeași valoare juridică precum cele pe suport fizic, în timp ce utilizatorul păstrează controlul total asupra datelor transmise. Proiectul este aliniat inițiativelor europene privind identitatea digitală și oferă un mecanism unitar de gestionare a actelor în mediul online.
Securitate și transparență
Securitatea și confidențialitatea au fost prioritizate încă din faza de proiectare. Oficialii au arătat că protecția datelor a fost gândită din start, nu adăugată ulterior. Pentru a asigura un proces transparent, MAI a făcut publice pe GitHub componentele tehnice „rowallet-documentation” și „rowallet-pid” și va organiza sesiuni deschise periodice despre evoluția aplicației.
Aplicația se află în plin proces de dezvoltare, iar noile opțiuni vor fi implementate treptat în domenii precum serviciile financiare, administrația publică, educația, sănătatea și transporturile. Pagina oficială a proiectului este rowallet.gov.ro.
Ce înseamnă pentru cetățeanul obișnuit
Pentru românul de rând, RO Wallet promite simplificarea interacțiunii cu instituțiile publice și companiile private. De la plata taxelor și obținerea de certificate, până la prezentarea permisului la un control de rutină, multe proceduri vor deveni mai rapide și mai puțin birocratice. Deși lansarea este programată pentru ianuarie 2027, autoritățile recomandă deținerea cărții electronice de identitate pentru a beneficia de înrolarea rapidă.
Experții în transformare digitală consideră că RO Wallet reprezintă un pas important către modernizarea administrației publice românești. Implementarea cu succes a proiectului ar putea servi drept model pentru alte țări din regiune și ar consolida poziția României în cadrul eforturilor europene de digitalizare. Totuși, succesul va depinde și de gradul de adopție al populației și de capacitatea instituțiilor de a integra noul sistem.
