Premierul ungar Péter Magyar a anunțat că demersurile pentru demiterea președintelui Tamás Sulyok au început deja în Parlamentul de la Budapesta. Decizia vine după ce șeful statului a refuzat să demisioneze la termenul de 31 mai stabilit de noul guvern.
Contextul demersului politic
Péter Magyar, care a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria în primăvara anului 2026, i-a cerut președintelui Tamás Sulyok să demisioneze încă de la preluarea mandatului. Motivul invocat de premier este faptul că Sulyok, membru al partidului Fidesz al fostului premier Viktor Orbán, reprezintă o frână în calea reformelor promise de noua majoritate parlamentară.
Etapele demersului includ:
Ultimatumul inițial: Premierul Magyar s-a întâlnit cu președintele Sulyok pe 1 iunie 2026;
Termenul de demisie: 30 de zile pentru demisie voluntară;
Expirarea termenului: 31 mai 2026, fără demisie;
Începerea demersurilor: Proceduri parlamentare pentru demitere.
Ultimatumul dat de Magyar
Luni, 1 iunie 2026, premierul Magyar s-a întâlnit cu președintele Sulyok și i-a prezentat un ultimatum clar: fie demisionează în termen de 30 de zile, fie guvernul va iniția procedura de modificare a Constituției pentru a permite demiterea șefului statului. Termenul a expirat pe 31 mai, iar președintele a refuzat să demisioneze, motivând că are un mandat legitim primit de la popor.
Modificările constituționale propuse
Magyar a anunțat că majoritatea parlamentară lucrează la un amendament constituțional care să permită demiterea președintelui prin votul a două treimi din parlamentari. „Ungaria are nevoie de o constituție care să dureze mai mult decât guverne, partide și prim-miniștri”, a declarat premierul, adăugând că reformele vizate sunt necesare pentru modernizarea țării.
Alte modificări legislative importante pregătite de guvernul Magyar:
Stabilirea limitei de vârstă: 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale;
Reforma sistemului judiciar: Schimbarea mecanismelor de numire a magistraților;
Reorganizarea instituțiilor: Eliberarea de influența fostei puteri Fidesz.
Reacția președintelui Sulyok
Tamás Sulyok a refuzat public să comenteze demersurile premierului, limitându-se să declare că își va exercita mandatul până la final, conform Constituției. „Poporul ungar mi-a acordat încrederea prin reprezentanții săi. Nu voi ceda presiunilor politice”, a transmis președintele prin intermediul purtătorului său de cuvânt.
Reacții internaționale
Demersurile lui Péter Magyar au stârnit reacții diverse pe plan internațional. Uniunea Europeană a exprimat îngrijorare cu privire la modificările constituționale propuse, îndemnând guvernul ungar să respecte statul de drept și echilibrul puterilor. Statele Unite au adoptat o poziție mai rezervată, declarând că este o problemă internă a Ungariei, atâta timp cât sunt respectate principiile democratice.
Pozițiile internaționale:
Uniunea Europeană: Îngrijorare privind statul de drept;
Statele Unite: Poziție rezervată, problemă internă;
Consiliul Europei: Monitorizarea evoluțiilor;
ONU: Așteaptă respectarea drepturilor fundamentale.
Context politic în Ungaria
Victoria lui Péter Magyar la alegerile din primăvara lui 2026 a marcat sfârșitul unei perioade de 16 ani de guvernare a lui Viktor Orbán și a partidului Fidesz. Magyar, care a părăsit Fidesz în urmă cu câțiva ani și a fondat propriul partid, a promis reforme radicale și „dezradicalizarea” instituțiilor de stat. Demiterea președintelui Sulyok este văzută ca primul pas într-o serie mai largă de schimbări vizând eliberarea instituțiilor controlate de fosta putere.
Reacții în interiorul țării
În Ungaria, reacțiile la anunțul lui Magyar sunt împărțite. Susținătorii fostului premier Orbán acuză o lovitură de stat constituțională și vorbesc despre dictatură. Pe de altă parte, cei care au votat pentru schimbare salută decizia ca pe o încercare legitimă de a curăța instituțiile de influența politică excesivă. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta modificările constituționale în Curtea Constituțională.
Perspective economice și sociale
Pe lângă schimbările politice, guvernul Magyar a promis și reforme economice importante, inclusiv creșterea salariului minim, reforma sistemului de sănătate și reducerea birocrației pentru mediul de afaceri. Experții economici sunt însă sceptici că aceste reforme pot fi implementate rapid, având în vedere tensiunile politice actuale și posibilele sancțiuni internaționale.
