Românii care nu își mai pot achita datoriile vor avea nevoie de restanțe mai mari pentru a putea solicita deschiderea procedurii de insolvență personală, odată cu majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Modificarea legislativă va afecta atât procedura bazată pe plan de rambursare, cât și insolvența prin lichidare de active sau procedura simplificată.
Cum funcționează insolvența personală în România
Persoanele fizice care se confruntă cu dificultăți financiare și nu își mai pot plăti datoriile pot apela, în anumite condiții, la procedura insolvenței personale, reglementată prin Legea nr. 151/2015. Accesul la această procedură depinde însă de îndeplinirea unor criterii stricte, inclusiv de existența unui nivel minim al datoriilor, stabilit în funcție de salariul minim brut pe economie.
Insolvența personală reprezintă un mecanism legal de protecție destinat persoanelor care au acumulat datorii pe care nu le mai pot achita și care au nevoie fie de restructurarea obligațiilor financiare, fie de lichidarea activelor pentru stingerea datoriilor. Procedura poate oferi o nouă șansă persoanelor aflate în dificultate, protejându-le de hărțuirea creditorilor și de executările silite.
Noile praguri pentru accesarea insolvenței
În contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 4.050 lei la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, vor crește automat și pragurile financiare necesare pentru deschiderea procedurilor de insolvență. Această indexare este prevăzută de legislația în vigoare și are ca scop menținerea echității procedurilor în raport cu evoluția economică.
Pentru procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și pentru procedura judiciară prin lichidare de active, nivelul minim al datoriilor trebuie să fie echivalentul a 15 salarii minime brute pe economie. De la 1 iulie 2026, acest prag va creșce de la 60.750 lei la 64.875 de lei.
În schimb, pentru procedura simplificată de insolvență, plafonul maxim al datoriilor este stabilit la echivalentul a 10 salarii minime brute pe economie. Începând din iulie, limita va ajunge la 43.250 de lei, comparativ cu 40.500 de lei în prezent.
Implicații practice pentru debitori
Practic, persoanele care vor să intre în insolvență după 1 iulie 2026 vor avea nevoie de datorii mai mari decât în prezent pentru a putea accesa procedurile prevăzute de lege. Această modificare ar putea afecta negativ persoanele cu datorii moderate, care se află în zona intermediară între vechiul și noul prag.
Specialiștii în drept financiar atrag atenția că persoanele care se confruntă cu dificultăți de plată și au datorii în apropierea pragului actual ar trebui să ia în considerare demararea procedurii de insolvență înainte de 1 iulie 2026, atât timp cât îndeplinesc condițiile actuale. Odată cu majorarea salariului minim, accesul la procedură va deveni mai restrictiv.
Tipuri de proceduri de insolvență personală
Procedura pe bază de plan de rambursare permite debitorului să își restructureze datoriile și să le achite eșalonat, în funcție de posibilitățile sale financiare, pe o perioadă de până la cinci ani. La finalul perioadei, datoriile rămase neachitate pot fi șterse, oferind persoanei o nouă șansă financiară.
Procedura prin lichidare de active implică valorificarea bunurilor debitorului către plată către creditori. Această procedură este mai drastică, dar poate fi singura soluție pentru persoanele care nu dispun de venituri suficiente pentru a susține un plan de rambursare.
Procedura simplificată este destinată persoanelor cu datorii mai mici și presupune o rezolvare mai rapidă a situației de insolvență, cu costuri procedurale reduse. Aceasta este accesibilă debitorilor care au datorii totale de maximum 10 salarii minime brute pe economie.
Efectele insolvenței asupra vieții debitorului
Pe durata procedurii de insolvență, debitorul beneficiază de o protecție împotriva executărilor silite și a altor măsuri de constrângere întreprinse de creditori. De asemenea, dobânzile și penalitățile de întârziere încetează să curgă, ceea ce poate reduce semnificativ povara financiară.
Totodată, trebuie menționat că insolvența personală are și efecte negative. Pe durata procedurii, debitorul nu poate obține noi credite, iar după finalizare, informația rămâne în evidențele birourilor de credit pentru o perioadă de timp. De aceea, specialiștii recomandă ca această procedură să fie luată în calcul doar ca ultimă soluție, după epuizarea tuturor celorlalte posibilități de rezolvare a datoriilor.
Pentru informații complete despre procedura insolvenței personale, debitorii pot consulta site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau pot apela la un avocat specializat în dreptul insolvenței.
Surse: Digi24, ANPC, Legea nr. 151/2015
