Radu acuză că Rapoartele comune ale comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților privind Raportul de activitate pentru anii 2018 - 2020 al instituției Avocatului Poporului reprezintă un atac la democrație, statul de drept și anihilează rolul constituțional al instituției Avocatului Poporului, ele fiind întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale.
Vezi și Decizie definitivă a Înaltei Curți! Toate hotărârile luate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, sunt nule!
„Dacă aceste rapoarte se supun votului plenului celor două camere ale Parlamentului , contrar dispozitiilor constitutionale, raportat la ce se invoca in rapoartele comune ale comisiilor juridice: NICIODATA VREUN AVOCAT AL POPORULUI NU ISI VA MAI EXERCITA ROLUL CONSTITUTIONAL, de frică că oricând i se va imputa ulterior de ce a sesizat CCR, de exemplu.
Se anihilează rolul Avocatului Poporului in societate.
Aceste rapoarte comune ale comisiilor juridice ale Senatului si Camerei deputatilor reprezinta un precedent periculos si un atac la democrație și statul de drept.
Dacă se supun votului aceste rapoarte, o institutie care a fost creata conform Constitutiei pentru cetateni, să le apere drepturile și libertățile va dispărea, deoarece ea nu își va mai putea exercita vreodată rolul constituțional”, spune Elena Radu.
Adresa întocmită de Elena Radu, în apărarea lui Renate Weber
„Către
Senatul României
Camera Deputaților
În atenția tuturor senatorilor și deputaților României
În atenția cetățenilor României
Subscrisa Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, asociație fără scop patrimonial, non-guvernamentală, independentă, non-profit şi apolitică, înființată cu scopul de a apăra drepturile si libertățile constituționale ale cetățenilor, precum si ordinea constituțională și statul de drept în Romania, cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2, înregistrată în Registrul Special sub nr. 28/23.03.2021, CUI: 44037400, e-mail: asociatiaCASD@gmail.com, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte,
Observând ordinea de zi a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din data de 15.06.2021, ora 15.00, respectiv pct. 1-3 referitoare la Rapoartele de activitate al Avocatului Poporului pe anii 2018-2020 și analizând conținutul Rapoartelor comune ale comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților privind Raportul de activitate pentru anii 2018 - 2020 al instituției Avocatului Poporului
Aduce la cunoștința tuturor senatorilor și deputaților României, precum și tuturor cetățenilor României că Rapoartele comune ale comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților privind Raportul de activitate pentru anii 2018 - 2020 al instituției Avocatului Poporului reprezintă un atac la democrație, statul de drept și anihilează rolul constituțional al instituției Avocatului Poporului, ele fiind întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale.
Potrivit Capitolului V – Avocatul Poporului din Constituția României:
”Articolul 58 Numirea şi rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
Articolul 59 Exercitarea atribuţiilor
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.
Articolul 60 Raportul în faţa Parlamentului
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.”
- În conținutul Raportului comun privind Raportul de activitate pentru anul 2018 al instituției Avocatului Poporului1întocmit de comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților se reține că ”Din Raport rezultă că în cursul anului 2018, instituția Avocatul Poporului şi-a îndeplinit misiunea constituțională și legală de apărare a drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raport cu autoritățile publice şi a desfăşurat, în acest scop, o activitate susținută.”
Cu toate acestea concluziile Raportului Comun al comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților sunt ”in consecinţă, membrii celor două Comisii juridice reunite în şedinţă comună au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să supună spre dezbatere şi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului României, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, raportul comun de respingere, a Raportului de activitate pentru unul 2018 al instituției Avocatului Poporului.”
Se poate observa astfel:
- pe de o parte, că nu se prezintă niciun argument pentru care s-a emis un raport de respingere a Raportului de activitate pentru unul 2018 al instituției Avocatului Poporului;
- pe de altă parte se poate observa că au hotărât supunerea spre dezbaterea și aprobarea Camerelor reunite ale Parlamentului României a Raportului comun al comisiilor juridice de respingere a Raportului de activitate pentru unul 2018 al instituției Avocatului Poporului, contrar dispozițiilor art. 60 din Constituția României și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.
- În conținutul Raportului comun privind Raportul de activitate pentru anul 2019 al instituției Avocatului Poporului2 și Raportului comun privind Raportul de activitate pentru anul 2020 al instituției Avocatului Poporului3întocmit de comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților:
- a) se reține activitatea desfășurată de Avocatul Poporului în anul 2019, respectiv pe anul 2020;
- b) se menționează ” În ceea ce priveşte sesizarea directă a Curţii Constituționale, pentru anul 2019, se remarcă o creştere a numărului de exceptii ridicate direct de Avocatul Poporului, un număr de 12 sesizări directe fiind adresate Curții Constituţionale în anul 2019. În cadrul dezbaterilor, a fost analizat de membrii comisiilor modul de exercitare a atribuţiilor constituţionale ale Avocatului Poporului privind sesizările constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, precum și cele având ca obiect excepţii de neconstituționalitate privind legile şi ordonanțele, ridicate direct de Avocatul Poporului.”
Aceste aspecte se reiau și în raportul comun privind activitatea instituției Avocatului Poporului în anul 2020.
Se poate observa astfel că în condițiile în care, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 146 lit. a) și d) din Constituție, Avocatul Poporului a formulat un număr mai mare de excepții de neconstituționalitate prin sesizarea directă a Curții Constituționale, în anul 2019, comisiile juridice ale celor două camere ale parlamentului au considerat necesar să supună analizei modul de exercitare a atribuțiilor constituționale ale Avocatului Poporului privind sesizările asupra constituționalității legilor.
Or, o asemenea abordare a comisiilor juridice ale celor două camere ale parlamentului pare a reprezenta o modalitate de intimidare a Avocatului Poporului, pentru ca acesta să nu își mai exercite pe viitor rolul său constituțional.
2 https://senat.ro/PDFOrdineDeZi/6b99db60-a1d5-4b80-94fc
20e6f620cce7/2021/6/15/Avocatul%20Poporului%202019.pdf
3 https://senat.ro/PDFOrdineDeZi/6b99db60-a1d5-4b80-94fc
20e6f620cce7/2021/6/15/Avocatul%20Poporului%202020.pdf
Dovadă în acest sens stau și așa-zisele deficiențe, nereguli și încălcări ale leii reținute la capitolul B din Raportul comun. Astfel:
(i) se impută instituției Avocatului Poporului că ” Avocatul Poporului (nu a sprijinit autoritățile nationale competente și nu a realizat în anul 2019, actiuni proprii, potrivit atribuţiilor sale, pentru îndeplinirea obiectivului de referintă nr. 4 din cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV) "Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, în special în cadrul administratiei locale."
Aceste rețineri din raport sunt în contradicție cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 35/1997 potrivit cărora:
” Articolul 29
(1) Instituția Avocatul Poporului va aduce la cunoștința persoanei care i-a adresat petiția modul de soluționare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate și cu respectarea prevederilor art. 23 privind informațiile și documentele secrete.
(2) Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a legilor țării, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, prim-ministrului.”
Se poate observa astfel că potrivit art. 29 din Legea nr. 35/1997: dacă în activitatea întreprinsă pentru soluționarea petițiilor Avocatul Poporului constată cazuri grave de corupție prezintă un raport președinților celor două Camere ale Parlamentului sau prim ministrului, după caz.
Instituția Avocatului Poporului nu este organ de cercetare penală și nu intră în atribuțiile sale ”desfășurarea de anchete cu privire la presupuse acțiuni ilegale ale administrației ori fapte de corupție ale funcționarilor” cum în mod netemeinic se reține în raportul comun al comisiilor juridice, acestea intrând în atribuțiile Ministerului Public.
Restul mențiunilor privitoare la MCV și Decizia CJUE din 18.05.2021 sunt simple alegații care nu sunt în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 35/1997.
Mai mult, sunt de inacceptat criticile privind exercitarea de către Avocatul Poporului a rolului său constituțional de sesizare a CCR cu excepții de neconstituționalitate, precum și ipotezele care se prezintă.
Această modalitate de abordare a Comisiilor juridice a camerelor Parlamentului României reprezintă o presiune asupra instituției Avocatului Poporului care poate conduce la anihilarea rolului acestuia de sesizare a CCR. Ea poate fi percepută chiar ca o amenințare pentru instituția Avocatului Poporului, în cazul în care aceasta consideră pe viitor că există legi și ordonanțe afectate de vicii de neconstituționalitate, în sensul că dacă își va îndeplini atribuțiile și va sesiza Curtea Constituțională a României pentru competentă soluționare, va suporta criticile și consecințele corespunzătoare din partea Parlamentului României.
(ii) se impută instituției Avocatului Poporului că nu a transmis Parlamentului și Guvernului raportul special și recomandările sale privind problemele de sistem constatate de acesta în cazul crimelor de la Caracal
Cu toate că în acest sens se invocă numai un comunicat de presă al Avocatului Poporului, în care și-a fi asumat această obligație, fără să fie indicat în Rapoartele comune ale Comisiilor juridice o prevedere legală privind obligația transmiterii unui asemenea raport, din același comunicat de presă se menționează că respectivul raport special se va întocmi și transmite la finalul investigațiilor.
Totodată, nu se menționează în Rapoartele comune ale Comisiilor juridice dacă au fost finalizate investigațiile instituției Avocatului Poporului au fost finalizate și dacă da, la ce dată. Este de notorietate amploarea cazului Caracal și informațiile contradictorii furnizate de instituțiile publice implicate.
(iii) se impută instituției Avocatului Poporului că nu si-a îndeplinit rolul si obligațiile legale în domeniul apărării, protecției si promovării drepturilor copilului
Cu toate acestea, în conținutul Rapoartele comune ale Comisiilor juridice se rețin dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 35/1997 potrivit cărora Avocatul Poporului poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale și poate reprezenta în fața instanței de judecată minorul ... Se poate observa astfel că norma este facultativă și nu imperativă.
Mai mult, se reține în Rapoartele comune ale Comisiilor juridice că în cadrul dezbaterilor Avocatul Poporului a arătat că nu a întreprins la nivelul anului 2019 și 2020 cereri de chemare în judecată ori plângeri penale în cazuri de violență fizică sau psihică asupra minorilor din partea părinților tutorelui sau reprezentanților legali , motivând că în majoritatea cazurilor investigațiile penale fuseseră deja demarate din oficiu din oficiu sau la plângerea altor autorități. Nu se indică de către comisiile juridice vreun caz cu care fusese sesizat Avocatul Popoului, iar în cazul în care existau indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni asupra minorilor și nu fuseseră formulate plângeri penale, Avocatul Poporului nu ar fi formulat plângere penală.
Totodată, se reține că instituția Avocatului Poporului nu ar fi reprezentat în instanța de judecată vreun minor abuzat, ignorând pe de o parte că nu există o obligație legală în acest sens (conform art 15 alin. 1 lit n din Legea nr. 35/1997), iar pe de altă parte neindicând niciun caz în care instituția Avocatului Poporului ar fi primit vreo solicitare de reprezentare și nu i-ar fi dat curs în mod nejustificat.
Nici celelalte susțineri din Rapoartele comune ale Comisiilor juridice nu au vreun suport legal.
În concluzie, conținutul Rapoartelor comune ale Comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților cu privire la activitatea instituției Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020 reprezintă un atac la democrație, statul de drept și anihilează rolul constituțional al instituției Avocatului Poporului, deoarece comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților au întocmit aceste rapoarte cu încălcarea dispozițiilor legale și constituționale:
- emițând rapoarte de respingere a rapoartelor de activitate ale instituției Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, fără nicio justificare și cu încălcarea dispozițiilor exprese prevăzute în Legea nr. 35/1997;
- propunând supunerea spre dezbatere și aprobarea Camerelor reunite ale Parlamentului României rapoartele comune de respingere a Rapoartelor de activitate pentru anii 2018-2020 ale instituției Avocatului Poporului, contrar dispozițiilor art. 60 din Constituția României.
Procedând în această manieră, Comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților vor determina ca orice persoană care va deține pe viitor funcția de Avocat al Poporului să nu își mai exercite cu imparțialitate rolul constituțional de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, pentru că va analiza cu prioritate dacă ”deranjează” majoritatea parlamentară în activitatea pe care o desfășoară.
Senatorii și deputații români nu pot fi de acord să se supună votului Camerelor reunite ale Parlamentului României aceste Rapoarte comune ale comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților, deoarece ar însemna să își depășească atribuțiile și să încalce dispozițiile art. 60 din Constituția României, Constituție pe care au jurat să o respecte pentru a intra în exercițiul mandatului.
Cu stima,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept
Președinte Elena Radu
