Legea, odată promulgată, creează premisele pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare şi pentru îmbunătăţirea nivelului de sănătate a românilor, potrivit unui comunicat de presă al partidului.
"Este poate cea mai importantă iniţiativă legislativă destinată prevenţiei în România. E un pas uriaş spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, la comanda reprezentanţilor industriei alimentare şi în dispreţ faţă de interesul public", a afirmat Adrian Wiener.
Legea va intra în vigoare de la 1 aprilie 2021 şi va reglementa conţinutul de acizi graşi trans (AGT) în produsele alimentare destinate consumului uman. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate de lege. În cazul constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului uman.
Acizii grași trans (AGT) sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați pe scară largă în industria alimentară, încă din anul 1950. Astgfel de acizi grași trans pot fi regăsiţi în produsele semi-preparate, în margarină, produse de panificație preambalate, prăjituri, biscuiți, napolitane, popcorn pentru microunde, alimente prăjite ori sosuri.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), efectele adverse ale consumului de acizi grași trans asupra sănătății noastre sunt de-a dreptul copleșitoare și recomandă reducerea acestor acizi nesaturați la mai puțin de 1% din aportul zilnic de energie. Potrivit medicilor, consumul de acizi graşi trans poate duce la obezitate, diabet zaharat, infertilitate, boli cardiovasculare sau Alzheimer.
Senatorul USR Adrian Wiener a fost cel care a depus în martie 2017 iniţiativa legislativă şi a fost adoptată de Senat în octombrie 2017, de atunci fiind blocată în Camera Deputaţilor. Între timp, în aprilie 2019, UE a adoptat o serie de reglementări identice cu măsurile incluse în proiectul USR.
Prin acizi graşi trans se înţeleg acizii graşi cu cel puţin o legătură dublă neconjugată carbon-carbon, în configuraţie trans, astfel cum sunt definiti în anexa I punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 11692011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 19242006 şi (CE) nr. 19252006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 199910/CE a Comisiei, a Directivei 200013/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 200267/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu toate că nu este popularizată informaţia, există un larg consens ştiinţific referitor la riscurile majore asupra sănătăţii publice generate de consumul în cantităţi mari de acizi graşi trans-nesaturaţi. Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din acizi graşi trans-nesaturaţi creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, acizii graşi trans-nesaturaţi cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi boală Alzheimer.
În 2010 se considera că doar acizii graşi trans-nesaturaţi sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces şi dizabilitate în România se află riscul alimentar, conchide sursa amintită.
