Rezerva valutară gestionată de Banca Națională a României (BNR) a înregistrat o scădere semnificativă în luna aprilie 2026, pierzând peste două miliarde de euro în contextul crizei politice prelungite și al ieșirilor masive de capital din țară.
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală, România a intrat în luna mai cu rezerve valutare de 64,83 miliarde de euro, față de peste 67 miliarde de euro cât avea la începutul lunii aprilie.
Cauzele scăderii rezervei valutare
Specialiștii economici identifică mai mulți factori care au contribuit la această diminuare substanțială a rezervei valutare. În primul rând, criza politică prelungită și instabilitatea guvernamentală au determinat investitorii străini să renunțe la expunerile pe leu, preferând să-și transfere capitalul în alte jurisdicții considerate mai stabile. Aceste ieșiri masive de capital au creat presiuni semnificative asupra monedei naționale și au forțat BNR să intervină pe piața valutară pentru a atenua deprecierea leului.
De asemenea, deprecierea accelerată a monedei naționale în raport cu euro a contribuit la scăderea valorii rezervei valutare. Leul a atins în ultima săptămână din aprilie niveluri record de depreciere, euro depășind pragul de 5,14 lei și continuând să se apropie de 5,2 lei în prima zi a lunii mai. Această evoluție a cursului de schimb a determinat Banca Națională să utilizeze instrumentele sale de politică monetară pentru a menține stabilitatea pieței valutare.
Structura rezervelor internaționale
Pe lângă rezerva valutară în scădere, BNR menține și o rezervă importantă de aur. Nivelul rezervei de aur s-a menținut stabil la 103,6 tone, valoarea acesteia fiind estimată la 13,17 miliarde de euro. Rezervele internaționale totale ale României, care includ atât valutele cât și aurul, au coborât la 30 aprilie 2026 la aproximativ 78 de miliarde de euro, în scădere de la 80,2 miliarde de euro la finalul lunii martie.
Plățile scadente în luna mai 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează aproximativ 1,417 miliarde de euro. Această sumă reprezintă o nouă presiune asupra rezervei valutare și asupra balanței de plăți a țării, în condițiile în care accesul la finanțare internațională devine din ce în ce mai costisitor.
Istoricul intervențiilor BNR
Datele publicate de Banca Națională arată că aceasta nu este prima intervenție majoră a instituției pe piața valutară în perioada recentă. În decembrie 2024, BNR a cheltuit peste 7 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a contracara presiunile speculative asupra leului. De asemenea, în aprilie 2025, Banca Centrală a utilizat alte 6,66 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul de schimb în contextul alegerilor prezidențiale.
BNR nu comunică în mod obișnuit frecvența sau sumele exacte ale intervențiilor sale pe piața valutară, menținând o politică de discreție în această privință. Cu toate acestea, evoluțiile lunare ale rezervei valutare oferă indicații clare despre mărimea eforturilor depuse de banca centrală pentru a apăra stabilitatea monedei naționale. Guvernatorul BNR a recunoscut în declarații publice că leul este supraevaluat cu aproximativ 5 la sută, ceea ce sugerează că există spațiu pentru ajustări ale cursului de schimb.
Perspective și implicații pentru economie
Scăderea rezervei valutare ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea BNR de a menține stabilitatea cursului de schimb în perioada următoare, în special în contextul incertitudinilor politice și economice. Analiștii financiari avertizează că utilizarea prea frecventă a rezervei valutare pentru a contracara presiunile speculative ar putea eroda încrederea piețelor în capacitatea Băncii Naționale de a gestiona politica monetară.
Pentru economia românească, diminuarea rezervei valutare ar putea avea consecințe semnificative. O rezervă mai mică reduce capacitatea de import a țării și poate duce la majorarea costului finanțării externe. De asemenea, presiunile asupra leului se pot reflecta în creșterea prețurilor de import, contribuind la menținerea inflației la niveluri ridicate. România se confruntă deja cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, iar deprecierea monedei naționale riscă să amplifice acest fenomen.
Surse: HotNews.ro, Banca Națională a României, Profit.ro
