Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment serios privind viitorul finanțării europene pentru România. Acesta a declarat că țara noastră riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Noua propunere pentru bugetul Uniunii Europene pe perioada 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, prevede reduceri semnificative ale fondurilor alocate statelor membre. Pentru România, miza este una uriașă, deoarece fondurile europene reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru dezvoltare și modernizare.
Ce prevede propunerea
Potrivit informațiilor disponibile, propunerea irlandeză vizează reducerea bugetului european cu 141 de miliarde de euro. Această tăiere afectează în special politicile de coeziune și fondurile structurale, adică exact domeniile de unde România atrage cele mai multe resurse. Victor Negrescu, care este vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat că o astfel de reducere ar avea efecte severe asupra economiei românești și ar frâna dezvoltarea regională.
„România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Noua propunere pentru bugetul european reprezintă un semnal de alarmă serios”, a declarat Negrescu. El a precizat că domeniile cele mai afectate ar fi infrastructura de transport, spitalele, școlile, sistemele de apă și canalizare, precum și programele de dezvoltare rurală. Acestea sunt sectoare care depind în mare măsură de subvențiile europene pentru a funcționa eficient.
De ce se reduce bugetul
Reducerea bugetului UE este motivată de presiunile fiscale tot mai mari din statele membre contribuabile, precum Germania, Olanda sau Franța. Aceste țări susțin că bugetul european a devenit prea mare și că trebuie făcută o reevaluare a priorităților. În plus, Brexitul a lăsat un gol financiar în bugetul comunitar, iar cheltuielile cu sprijinirea Ucrainei și cu apărarea comună au crescut presiunea asupra resurselor disponibile.
Pentru statele din Europa de Est, inclusiv România, această abordare este profund nedreaptă. Ele argumentează că au nevoie de fonduri de coeziune pentru a recupera decalajele economice față de Vest. România a absorbit până acum doar o parte din fondurile alocate, iar reducerea viitoare ar încetini și mai mult ritmul de dezvoltare. Negrescu a cerut Guvernului român să ia poziție fermă în negocierile de la Bruxelles și să construiască alianțe cu alte state afectate.
Care sunt domeniile vizate
Cele mai vulnerabile domenii sunt cele legate de fondurile de coeziune teritorială. Acestea finanțează autostrăzi, spitale regionale, modernizarea școlilor și reabilitarea rețelelor de utilități. De asemenea, politica agricolă comună ar putea suferi tăieri, afectând veniturile fermierilor români. Programul de redresare și reziliență post-pandemie ar putea fi, de asemenea, diminuat, lăsând România fără resursele necesare pentru reforme.
Victor Negrescu a atras atenția că o reducere de 141 de miliarde de euro ar schimba fundamental prioritățile UE. Banii ar fi realocați către apărare, migrație și sprijin pentru Ucraina, lăsând dezvoltarea economică pe locul doi. Acest lucru ar consolida percepția că Europa se împarte tot mai mult între Vestul bogat și Estul sărac, fără o strategie clară de convergență economică și socială.
Perspective
Negocierile privind bugetul multianual al UE 2028-2034 abia au început și vor fi intense. România trebuie să-și construiască o alianță puternică cu celelalte state est-europene pentru a bloca tăierile masive. Experiența anterioară arată că negocierile de buget sunt un joc de putere în care fiecare stat urmărește propriul interes. Pentru România, miza este uriașă: fie-și consolidează rolul de beneficiar net al fondurilor europene, fie riscă să rămână în urmă economică față de vecinii din regiune.
Europarlamentarul Negrescu a mai atras atenția că România trebuie să accelereze absorbția fondurilor actuale pentru a demonstra că este un partener credibil. O absorbție slabă justifică, în ochii contribuabililor occidentali, reducerea alocărilor viitoare. Guvernul de la București are acum o dublă provocare: să negocieze mai bani la Bruxelles și să cheltuiască mai eficient banii deja alocați. Eșecul în oricare dintre aceste direcții va avea consecințe pe termen lung.
Impactul asupra proiectelor locale
Comunitățile locale din România sunt direct dependente de fondurile europene. Autostrăzile neterminate, spitalele regionale în construcție și proiectele de apă și canalizare din mediul rural riscă să rămână neterminate dacă banii europeni se reduc. Primarii din țară au început deja să-și exprime îngrijorarea, cerând Guvernului să facă lobby agresiv la Bruxelles. Fiecare euro nerambursat înseamnă întreținere din bugetul local, care deja este sub presiune.
