Romania se mentine pe primul loc in regiunea Europei Centrale si de Est in ceea ce priveste inflatia cumulata din perioada ianuarie 2020 – aprilie 2026, cu o crestere a preturilor de consum de 62,9%. Aceasta performanta negativa plaseaza tara noastra peste Ungaria, care a inregistrat o inflatie cumulata de 58,8% in aceeasi perioada, si mult peste media europeana.
Evoluția inflatiei in regiunea Europei Centrale si de Est
Datele comparativ arata discrepante semnificative intre tarile din regiune. In timp ce Romania a acumulat o inflatie de aproape 63% in peste sase ani, Polonia a inregistrat 51,6%, iar Cehia doar 45%. Diferentele sunt si mai accentuate daca ne raportam la tintele de inflatie stabilite de bancile centrale.
Inflatia cumulata in ultimii sase ani si patru luni este de 3,7 ori peste ce ar fi produs lovirea tintei de 2,5% in fiecare an de catre Banca Nationala a Romaniei, respectiv de 2,6 ori mai mare decat limita de sus a intervalului de variatie de 3,5%. Tinta bancii centrale a devenit o simpla referinta teoretica de care realitatea nu se mai apropie de cinci ani.
Presiuni inflationiste persistente in 2026
Rata anuala a inflatiei a urcat la 10,7% in aprilie 2026, dupa ce inflatia lunara a accelerat pentru a doua luna consecutiv la peste 0,8%. Romania a avut cele mai ridicate cresteri lunare ale preturilor de consum de la inceputul anului din intreaga regiune, depasind inclusiv Ungaria, care a cunoscut un puseu inflationist mai amplu intre toamna lui 2021 si inceputul lui 2023.
Practic, ungurii au fost „expropriati mai devreme" prin cresterile generalizate de preturi, in timp ce Romania a avut o inflatie mai intarziata, dar mai persistenta. In timp ce Polonia si Cehia au reusit sa aduca inflatia sub 5% si chiar spre tinta, Romania a lovit un prag tare la 5% din vara lui 2025.
Factorii care au alimentat inflatia
Reluarea inflatiei in a doua parte a anului 2025 a fost determinata de mai multi factori. Incheierea schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie in iulie 2025 a generat o crestere imediata a preturilor la utilitati. Ulterior, majorarile accizelor si cotelor de TVA au dat un nou impuls scumpirilor.
In doar doua luni s-a facut inflatie cat pentru aproape doi ani in tinta BNR. Guvernele PSD-PNL au continuat sa arunce bani imprumutati in economie, inclusiv prin majorari de pensii si salarii in perioada de dinainte de alegeri, si sa ruleze deficite bugetare foarte ridicate, care au atins 9,3% din PIB in 2024.
Masa monetara si politica BNR
Masa monetara a crescut nominal cu 88% intre finele lunii decembrie 2019 si martie 2026, in conditiile in care activele externe nete au urcat cu 126%. Guvernul a schimbat imprumuturile la BNR, valuta a intrat in rezerva si in schimbul ei s-a facut emisiune monetara, crescand lichiditatea in lei.
Banca centrala a tolerat lichiditatea excedentara in piata si nu a mai tinut operatiuni de sterilizare precum atragerea de depozite in ultimii patru ani. Bancile comerciale au plasat banii la facilitatea permanenta de depozit a bancii centrale la o dobanda mai mica decat cea de politica monetara.
Perspectiva ratei dobanzii
Analistii financiari se asteapta ca BNR sa mentina dobanda cheie la 6,5% dupa sedinta din 15 mai 2026. BCR a majorat deja la 5,9% prognoza de inflatie pentru finele lunii decembrie, fata de 3,7% cat estima la inceputul anului. Scumpirea petrolului Brent si cresterea cursului valutar sunt motivele principale citate pentru aceasta revizuire.
UniCredit anticipeaza mentinerea ratei cheie in 2026 si scaderea acesteia la 6% abia in 2027. Estimarea de inflatie pentru acest an este chiar mai ridicata, la 6,7% la finele lunii decembrie. Compromisul crestere-inflatie pare extrem de complex pentru BNR in contextul recesiunii economice si al pesimismului consumatorilor.
Surse: Profit.ro, Banca Nationala a Romaniei, Eurostat
