România a înregistrat în octombrie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 7%, potrivit datelor Eurostat publicate pe 18 noiembrie. Indicatorul armonizat a crescut față de nivelul de 6,5% din septembrie, într-o lună în care scumpirile s-au accelerat în majoritatea statelor membre.
Datele europene trebuie deosebite de rata calculată prin metodologia națională, publicată de Institutul Național de Statistică. Pentru România, aceasta a ajuns la 6,94% în octombrie, prezentată rotunjit drept 6,9%. Cele două valori descriu evoluția prețurilor prin indicatori diferiți și nu trebuie amestecate atunci când sunt comparate România și celelalte economii europene.
România conduce clasamentul european
După România, cele mai ridicate rate anuale ale inflației din UE au fost consemnate în Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%. La celălalt capăt al clasamentului s-a aflat Suedia, unde indicatorul a fost de 0,6%. Cehia și Danemarca au avut fiecare o rată anuală de 2,1%, potrivit situației pentru luna octombrie.
La nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, rata anuală a ajuns la 4%, față de 3,8% în luna precedentă. Comparativ cu septembrie, inflația anuală a coborât în nouă state membre, a rămas stabilă în două și a crescut în 16. România face parte din ultimul grup, iar poziția sa în clasament reflectă ritmul anual al scumpirilor, nu nivelul absolut al tuturor prețurilor.
Ce arată indicatorii calculați pentru România
Indicele armonizat al prețurilor de consum este indicatorul folosit pentru comparațiile dintre statele membre. Pentru România, rata anuală calculată astfel a fost de 7% în octombrie, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost de 8,3%. Perioada de referință pentru această medie este noiembrie 2025–octombrie 2026, comparată cu precedentele 12 luni.
Prin metodologia națională, INS a raportat o creștere a prețurilor de 0,82% față de septembrie și o inflație de 6,3% față de decembrie 2025. Media pe ultimele 12 luni a fost de 9%. Fiecare cifră are o perioadă de comparație proprie: evoluția lunară, schimbarea față de începutul anului și media anuală nu sunt același lucru cu rata anuală aferentă lunii octombrie.
Serviciile au înregistrat cele mai mari scumpiri anuale
În datele INS, serviciile au avut cea mai puternică majorare anuală, de 11,23%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,66%, iar produsele alimentare cu 3,07%. Diferențele dintre aceste categorii arată că presiunea asupra bugetului unei gospodării depinde și de tipurile de cheltuieli pe care aceasta le face, nu numai de media generală publicată.
Printre serviciile cu creșteri importante s-au numărat apa, canalizarea și salubritatea, cu 13,7%, precum și poșta și comunicațiile, cu 10,4%. Îngrijirea medicală s-a scumpit cu 8,4%, serviciile restaurantelor cu 6,2%, iar cele de cosmetică cu 8,7%. Aceste variații sunt anuale și nu înseamnă că respectivele tarife au crescut cu aceleași procente numai în luna octombrie.
Energia și carburanții au apăsat asupra prețurilor lunare
Față de septembrie, prețurile alimentelor au crescut cu 0,56%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,97%, iar serviciile cu 0,83%. În interiorul acestor grupe, carburanții s-au scumpit cu 2%, energia electrică cu 2,4%, iar energia termică cu 5,2%. Legumele au avut o creștere de 3,3%, în timp ce serviciile de telefonie s-au scumpit cu aproape 1,9%.
În comparația anuală, prețul cărnii a crescut cu 7%, cel al ouălor cu aproape 11%, iar lactatele s-au scumpit cu 4,6%. Evoluțiile diferite ale produselor explică de ce unele cumpărături curente pot fi resimțite ca mult mai scumpe decât sugerează media alimentelor. Indicatorul agregat urmărește un coș de consum și nu reprezintă variația fiecărui produs cumpărat de o familie.
Prognozele BNR sunt distincte de rezultatele deja măsurate
În prognoza prezentată în august, BNR estimase o inflație de 6,1% la finalul anului 2026, față de 5,5% anterior, și de 3,4% la sfârșitul anului 2027. În minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, banca centrală a arătat însă că inflația urma să depășească până la sfârșitul anului nivelul anticipat în august.
Printre factorii indicați se aflau scumpirea combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb. Aceste evaluări sunt perspective asupra lunilor următoare, nu valori deja confirmate pentru decembrie. Pentru octombrie, concluzia statistică rămâne cea din datele publicate: România are cel mai ridicat ritm anual al inflației din UE, într-un context european în care presiunile asupra prețurilor au crescut.
Surse: Profit.ro


















