Comisia Europeană a înrăutățit estimările pentru economia României: în locul unei creșteri modeste, prognoza de toamnă indică o scădere a produsului intern brut în 2026. Revenirea anticipată pentru 2027 este, la rândul său, mai lentă decât în evaluarea din primăvară. Documentul include însă și perspective de redresare a consumului și investițiilor.
Pentru anul în curs, executivul european estimează o contracție de 0,3%, urmată de o creștere de 1,8% anul viitor. În luna mai, prognoza indica un avans de 0,1% în 2026 și de 2,3% în 2027. Pentru 2028, noua evaluare anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,2%.
Consumul a resimțit ajustarea bugetară
Creșterile de taxe și reducerile cheltuielilor bugetare au afectat consumul, potrivit analizei Comisiei. Activitatea economică s-a redus în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, împreună cu inflația ridicată, a apăsat asupra veniturilor disponibile ale populației.
Consumul privat s-a redus cu peste 2%, iar investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, incertitudinea economică și creșterea costurilor energiei. În schimb, investițiile publice susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență s-au accelerat. Acestea au compensat parțial cererea slabă venită din partea consumatorilor.
Revenirea din 2027 depinde de mai multe motoare
Pentru a doua jumătate a anului 2026, Comisia anticipează stabilizarea activității economice. Redresarea treptată a cererii gospodăriilor, exporturile rezistente și investițiile încă ridicate ar urma să susțină această evoluție. Finalizarea proiectelor din PNRR contribuie la menținerea formării brute de capital fix la un nivel important.
În 2027, temperarea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor publice sunt incluse în scenariul de revenire a consumului. Sunt ipoteze ale prognozei, nu anunțuri privind noi drepturi de plată. Investițiile private ar urma să se revigoreze gradual, pe fondul unei încrederi mai bune și al reducerii incertitudinii politice.
Efectul investițiilor finanțate prin PNRR este așteptat să se diminueze, însă o absorbție mai ridicată a fondurilor de coeziune ar putea sprijini activitatea. Comisia anticipează și condiții de finanțare mai favorabile, odată cu relaxarea politicii monetare pe fondul scăderii inflației. Expansiunea creditării ar susține, în acest scenariu, revenirea economiei.
Inflația rămâne o presiune pentru gospodării
Rata medie a inflației, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum, este estimată la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025. Evaluarea leagă accelerarea prețurilor de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor energiei electrice pentru gospodării și evoluțiile nefavorabile de pe piețele energetice.
Pentru 2027, Comisia estimează o inflație medie de 4,4%, urmată de 3,8% în 2028. Temperarea presiunilor asupra prețurilor ar urma să fie lentă. Pe piața muncii, rata șomajului este prognozată să atingă aproximativ 6,7% în 2026, înainte de a scădea treptat, pe măsură ce activitatea economică se redresează.
Deficitul se reduce, dar datoria continuă să urce
Estimarea deficitului bugetar pentru 2026 a fost îmbunătățită la 6% din PIB, față de 6,2% în prognoza din mai. Nivelul este în linie cu ținta asumată de Guvern potrivit metodologiei europene. Pentru 2027, evaluarea a rămas la 5,8%, iar pentru 2028 este anticipată o reducere la 5,6%.
Comisia leagă ajustarea din acest an de măsurile fiscale adoptate și de controlul cheltuielilor. În pofida reducerii deficitului, datoria publică este proiectată să ajungă la aproximativ 64% din PIB în 2028, de la circa 59% în 2025. Deficitele primare ridicate și plata dobânzilor contribuie la această evoluție.
Exporturile pot ajuta, riscurile nu dispar
Începerea exploatării gazelor naturale din proiectul Neptun Deep este așteptată să sprijine economia și să reducă deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. Comisia estimează că dezechilibrul extern va coborî constant, până la mai puțin de 6% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Riscurile rămân orientate către rezultate mai slabe decât cele estimate. Reapariția instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală și investițiile private. Incertitudinile privind cererea externă, mai ales în industria auto, și energia scumpă continuă să apese asupra producției. Noua prognoză descrie astfel o revenire vulnerabilă, nu o redresare garantată.
Surse: Profit.ro


















