Companiile de stat care înregistrează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică ar putea fi desființate în cadrul reorganizării pregătite de Guvern. Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat, la 16 noiembrie 2026, un prim proiect care include evaluarea societăților publice, modificarea remunerațiilor conducerii și comasarea unor instituții. Măsurile sunt propuneri, nu decizii definitive de închidere a unor întreprinderi.
Ce companii ar putea ajunge la dizolvare
Analiza va fi făcută individual, cu accent pe societățile care acumulează pierderi istorice și ale căror activități nu sunt considerate strategice. Pentru fiecare vor fi examinate situația financiară și eficiența serviciilor furnizate. Variantele luate în calcul includ reorganizarea, comasarea, fuziunea și dizolvarea. Existența pierderilor nu este prezentată drept o decizie automată de desființare, ci drept motiv pentru evaluarea viitorului companiei.
Marian Neacșu nu a confirmat ipoteza potrivit căreia aproximativ 100 de companii ar urma să fie desființate sau comasate. Nici o listă nominală a societăților vizate nu a fost prezentată. Vicepremierul a indicat însă că vor exista asemenea situații și a avertizat asupra consecințelor pentru angajați: în cazul dizolvării unei întreprinderi, personalul va trebui să își găsească o altă activitate.
Evaluări pentru societățile cu pierderi și pentru cele profitabile
Proiectul privește societățile în care statul deține majoritatea acțiunilor. Cele listate pe o piață organizată sunt exceptate de la măsura evaluării în vederea operațiunilor de reorganizare menționate. Pentru întreprinderile cu pierderi, verificarea trebuie să stabilească dacă activitatea poate continua și în ce formă. Alegerea unei soluții va depinde de rezultatele acestei analize, nu de o listă de închideri deja adoptată.
Și companiile profitabile vor fi analizate, obiectivul fiind identificarea unor modalități de creștere a eficienței și rentabilității. Eventualele măsuri de sprijin nu vor putea avea caracter de ajutor de stat. Reforma nu se limitează, astfel, la societățile aflate în dificultate, ci urmărește și felul în care sunt administrate cele care obțin rezultate financiare pozitive.
Indemnizațiile conducerii ar putea fi plafonate
O componentă distinctă vizează contractele de management și indicatorii de performanță. Rezultatele financiare și operaționale ar urma să cântărească mai mult în stabilirea veniturilor persoanelor care conduc societățile publice. Schimbările propuse îi privesc pe membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor, în cadrul unei revizuiri a regulilor de remunerare.
Una dintre variante prevede limitarea indemnizației fixe în funcție de dimensiunea întreprinderii. În societățile mari, aceasta ar putea coborî până la nivelul salariului mediu pe economie. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, plafonul avut în vedere ar putea ajunge la salariul minim. Aceste repere fac parte din proiectul discutat și nu reprezintă niveluri salariale deja impuse conducerilor companiilor.
Instituții comasate și mai puține organisme de control
În administrația publică, proiectul urmărește reunirea structurilor cu activități asemănătoare și centralizarea unor servicii de sprijin. Acestea ar urma să fie digitalizate și organizate în centre bugetare județene care să deservească mai multe instituții teritoriale. Unele instituții județene cu personalitate juridică ar putea fi centralizate regional, în timp ce altele ar putea fi integrate în ministerele de care aparțin.
Organismele de control subordonate aceleiași autorități centrale ar putea fi comasate pentru reducerea numărului de controale și orientarea activității spre prevenirea neregulilor. Vor fi evaluate și autoritățile cu atribuții suprapuse, precum și instituțiile considerate ineficiente sau nefuncționale. În funcție de concluzii, sunt prevăzute aceleași tipuri de soluții: reorganizare, comasare, fuziune ori dizolvare.
Calendar până în martie, fără economii bugetare estimate
Guvernul intenționează să constituie până la 20 noiembrie 2026 un comitet interministerial condus de prim-ministru. Formularele pentru colectarea informațiilor ar urma să fie transmise până la 15 decembrie, iar analiza datelor să fie încheiată până la 20 ianuarie 2027. Redactarea actului normativ este programată până la 1 februarie, urmată de consultare, transparență decizională și avizare până la 20 februarie.
Termenul propus pentru aprobarea proiectului și angajarea răspunderii Guvernului în Parlament este 1 martie 2027. Economiile bugetare nu au fost cuantificate. Neacșu a invocat experiența Ordonanței 7: față de un impact anticipat de 3,6 miliarde de lei în 2026, datele preliminare indicau încasări de 700–800 de milioane de lei. Exemplul a fost folosit pentru a explica prudența față de estimările noii reforme.
Surse: Capital


















