Datoria externă totală a României a ajuns la 234,19 miliarde de euro la 30 septembrie 2026, după o creștere de 3,57 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului. Datele publicate de Banca Națională a României pe 16 noiembrie arată, în același timp, majorarea deficitului de cont curent și reducerea investițiilor străine directe, două evoluții importante pentru finanțarea economiei.
Suma de peste 234 de miliarde de euro reprezintă soldul datoriei externe, nu împrumuturi contractate integral în acest an și nici exclusiv obligații ale Guvernului. Indicatorul cuprinde datorii ale mai multor sectoare față de creditori din afara țării. Această distincție este esențială pentru înțelegerea presiunilor asupra finanțelor publice și asupra mediului privat.
Datoria statului și obligațiile sectorului privat evoluează diferit
La nivelul administrației publice, datoria externă a coborât de la 126,81 miliarde de euro la 125,39 miliarde de euro. Creșterea totalului nu poate fi pusă, așadar, exclusiv pe seama împrumuturilor statului. Situația fiecărui sector trebuie analizată separat, deoarece debitorii, sursele de venit și capacitatea de rambursare sunt diferite.
În cazul societăților care acceptă depozite, fără banca centrală, datoria externă a urcat de la 14,97 miliarde de euro la 16,45 miliarde de euro. Pentru alte sectoare, aceasta a crescut de la 32,62 miliarde de euro la 34,63 miliarde de euro. Împrumuturile externe pot susține activitatea economică, dar presupun și plăți viitoare către creditori.
Scadențele scurte sporesc nevoia de finanțare
Datoria externă pe termen lung însuma 181,02 miliarde de euro, echivalentul a 77,3% din total. Datoria pe termen scurt ajungea la 53,17 miliarde de euro, cu o pondere de 22,7%. Structura scadențelor contează deoarece obligațiile apropiate de termen trebuie achitate sau refinanțate într-un interval mai redus.
O pondere importantă a finanțării pe termen scurt poate face debitorii mai sensibili la schimbarea condițiilor de creditare. Dacă finanțarea devine mai scumpă ori mai greu de obținut, presiunea se poate transmite asupra cheltuielilor și investițiilor. Acesta este un risc de finanțare, nu dovada că toate obligațiile respective vor crea automat dificultăți.
Rezervele oferă o acoperire mai redusă
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a fost de 5,4 luni la sfârșitul lunii septembrie, față de șase luni la finalul anului 2025. Indicatorul arată o reducere a acoperirii în raport cu importurile, fără să însemne că țara ar urma să rămână fără resurse după acest interval.
Totodată, acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a scăzut la 87,8%, de la 102,8%. Separat, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 16,2% în ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 17% în anul 2025. Această ultimă comparație privește perioade de lungimi diferite și trebuie interpretată cu prudență.
Deficitul extern menține necesarul de capital
Deficitul de cont curent a ajuns la 22,88 miliarde de euro în primele nouă luni, față de 22 de miliarde de euro în perioada similară din 2025. Exporturile de bunuri au totalizat 70,3 miliarde de euro, iar importurile 95,61 miliarde de euro. Diferența indică dezechilibrul persistent al schimburilor de mărfuri.
Serviciile au compensat parțial acest dezechilibru, printr-un excedent de 10,46 miliarde de euro, în creștere de la 9,72 miliarde de euro. Transporturile și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut contribuții pozitive. În schimb, turismul și călătoriile au înregistrat un deficit de 3,32 miliarde de euro, deși mai redus decât în anul precedent.
Investițiile străine directe aduc mai puține fonduri
Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut la 4,26 miliarde de euro, de la 6,82 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 3,24 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 1,02 miliarde de euro.
În aceste condiții, economia are de gestionat simultan obligațiile externe acumulate, deficitul de cont curent și un volum mai mic al investițiilor directe. Impactul asupra finanțelor depinde nu doar de dimensiunea datoriei, ci și de costul ei, de scadențe și de capacitatea debitorilor de a produce venituri. Cifra totală nu stabilește singură nici apariția unei crize, nici necesitatea unei anumite măsuri fiscale.
Surse: Digi24


















