România apare în propunerea atribuită Rusiei privind reorganizarea prezenței militare a NATO în Europa, discutată în cadrul negocierilor cu Statele Unite despre Ucraina. Moscova ar oferi retragerea trupelor sale din Kaliningrad în schimbul revenirii Alianței la configurația din 1997. Pentru România, cererea descrisă privește trupele și armamentul aliat, nu o decizie de scoatere a țării din NATO.
Informațiile despre această ofertă provin de la persoane familiarizate cu discuțiile și descriu o propunere de negociere, nu un acord încheiat. Miza depășește frontul ucrainean: condițiile atribuite Kremlinului ar afecta modul în care sunt desfășurate forțele militare în mai multe state europene care fac deja parte din Alianță.
Ce ar primi Moscova în schimbul retragerii din Kaliningrad
Oferta pune în legătură două modificări ale prezenței militare: retragerea trupelor ruse din regiunea Kaliningrad și reducerea desfășurărilor NATO în statele intrate în Alianță după 1997. Acest reper temporal este esențial pentru înțelegerea cererii. El delimitează grupul de țări în care Moscova urmărește schimbarea situației militare actuale.
Revenirea la configurația invocată ar presupune cel puțin retragerea trupelor și armamentului NATO din 16 dintre cele 32 de state membre, inclusiv România. În grupul vizat sunt menționate țările baltice, foste state ale Tratatului de la Varșovia, patru republici ale fostei Iugoslavii, Albania, Finlanda și Suedia. Așadar, nu este vorba despre o cerere limitată la teritoriul românesc.
Prezența militară nu este același lucru cu apartenența la NATO
Reducerea forțelor desfășurate într-o țară și încetarea calității sale de membru sunt două lucruri diferite. Cererile concrete descrise se referă la prezența militară și la cooperarea Alianței, chiar dacă formula revenirii la „granițele din 1997” poate sugera o schimbare mai largă. Nu rezultă de aici că România ar fi acceptat sau ar urma să fie exclusă din NATO.
Pentru București, relevanța propunerii vine din includerea României între țările asupra cărora s-ar răsfrânge retragerile cerute. Subiectul este astfel unul de securitate europeană, nu doar o componentă teritorială a negocierilor despre Ucraina. Orice prezentare a ofertei trebuie să păstreze această distincție între statutul de aliat și desfășurarea efectivă a trupelor.
Emisarii americani și discuțiile cu europenii
Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi prezentat propunerea aliaților europeni. Cei doi emisari americani susțin analizarea chestiunilor privind NATO și desfășurarea trupelor în Europa în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului. Discuțiile despre pace ar include, în această abordare, și garanțiile de securitate care ar funcționa după oprirea luptelor.
O întâlnire cu oficiali ucraineni și europeni este anunțată pentru 19 noiembrie, la Berlin. Negociatorii americani au întrebat, separat, dacă Ucraina ar accepta cedarea Donbasului în schimbul aderării la NATO. Această întrebare face parte din explorarea unor variante de negociere și nu echivalează cu acceptarea unui schimb de către autoritățile ucrainene.
Cererile prezentate la Abu Dhabi
La negocierile trilaterale desfășurate pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă a cerut reducerea prezenței militare NATO în țările care au aderat după 1997. Reprezentanții Moscovei au solicitat și restrângerea cooperării militare dintre Alianță, Ucraina și alte foste republici sovietice, prezentând aceste condiții drept garanții pentru securitatea Rusiei.
Delegația condusă de Vladimir Medinski a reluat astfel o direcție de negociere formulată de Kremlin și în decembrie 2021, înaintea invaziei din Ucraina. Insistența asupra acestor condiții arată că Moscova încearcă să includă în discuția despre încheierea războiului și relația militară dintre NATO și state care nu se află pe frontul ucrainean.
Oferta nu reprezintă un acord al Alianței
Liderii europeni au respins propunerile americane descrise în relatarea negocierilor, deși unii au analizat posibilitatea aderării Ucrainei la NATO într-o configurație modificată. Aceste poziții nu stabilesc un rezultat comun. În același context sunt anunțate discuții între liderii Statelor Unite, Chinei și Rusiei, la Shenzhen, precum și continuarea contactelor ruso-ucrainene mediate de americani.
Politica „ușilor deschise” rămâne un reper al dezbaterii: admiterea unui nou membru depinde de acordul aliaților, nu de un drept de veto al Rusiei. Pentru România, informația concretă este că Moscova cere modificarea prezenței militare aliate. Până la un eventual acord, propunerea rămâne o pretenție de negociere și nu schimbă, prin simpla ei formulare, apartenența țării la NATO.
Surse: Antena 3 CNN


















