Centrala de la Cernavodă, oprită integral
România a rămas fără energie nucleară după ce Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Decizia a fost luată în contextul nivelului extrem de scăzut al Dunării, care a afectat capacitatea de răcire a reactorului. Aceasta este prima dată când ambele unități ale centralei sunt oprite simultan, o situație fără precedent în istoria energetică a țării.
Unitatea 1 a fost oprită controlat încă din data de 28 iulie 2026, tot din cauza debitului redus al fluviului. La momentul respectiv, autoritățile sperau că Unitatea 2 va putea funcționa în continuare, însă scăderea continuă a nivelului apei a făcut ca și aceasta să fie deconectată. Centrala nucleară de la Cernavodă asigura, în mod normal, aproximativ 20% din consumul național de energie electrică.
Cauza opririi: seceta extremă
Specialiștii au explicat că reactorul nuclear are nevoie de apă în cantități mari pentru procesul de răcire. Dunărea, care alimentează instalația, a înregistrat în această perioadă niveluri istorice de scăzut. Compania Nuclearelectrica a anunțat că oprirea a fost una controlată și că nu există niciun risc pentru siguranța instalației sau a populației. Angajații centralei continuă să lucreze la mentenanța reactoarelor, pregătindu-le pentru momentul repornirii.
Pentru a contracara problema, autoritățile au încercat să instaleze baraje temporare și să aducă apă suplimentară în zonă. Directorul centralei, Romeo Urjan, declarase anterior că Unitatea 2 mai poate funcționa cel puțin o săptămână, însă evoluția negativă a nivelului apei a grăbit decizia de deconectare. Prognozele meteorologice pentru perioada următoare nu sunt optimiste, ceea ce îngrijorează și mai mult specialiștii.
Impactul asupra sistemului energetic național
Pierderea celor două reactoare nucleare reprezintă o lovitură serioasă pentru echilibrul energetic al României. Fără contribuția centralei de la Cernavodă, producția internă de energie a scăzut semnificativ, iar importurile au trebuit crescute pentru a acoperi deficitul. Prețul energiei electrice pe piața spot a crescut imediat după anunțul opririi.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic, a declarat că rețeaua funcționează stabil și că nu există riscul unor pene de curent. Cu toate acestea, costul suplimentar al energiei importate va fi suportat, în ultimă instanță, de consumatori. Experții estimează că facturile la electricitate ar putea crește în lunile următoare dacă situația nu se remediază rapid.
Reacția vecinilor din Bulgaria
Vecinii de la sud de Dunăre se confruntă cu o problemă similară. Bulgaria ar putea opri și ea centrala nucleară de la Kozlodui, cel mai important producător de energie al țării. Nivelul scăzut al Dunării afectează ambele maluri, iar autoritățile de la Sofia monitorizează îndeaproape situația.
Dacă și Bulgaria își oprește reactorul, regiunea va intra într-o criză energetică majoră. Ambele țări depind de Dunăre pentru răcirea centralelor nucleare, iar schimbările climatice par să accentueze frecvența acestor evenimente extreme. Experții în energie cer investiții urgente în infrastructura de răcire alternativă.
Când vor fi repornite reactoarele
Reprezentanții Nuclearelectrica au anunțat că repornirea unităților depinde exclusiv de creșterea nivelului Dunării. Estimările inițiale vorbeau despre o perioadă de până la trei săptămâni fără energie nucleară, însă aceasta poate varia în funcție de condițiile meteorologice. Ploile din zona bazinului inferior al Dunării ar putea grăbi revenirea la normal.
Evenimentul de la Cernavodă a declanșat o dezbatere națională despre vulnerabilitatea energetică a României. Specialiștii au atras atenția că dependența de o singură sursă de apă pentru răcirea unei centrale nucleare reprezintă un risc strategic, care ar trebui abordat prin investiții în diversificarea surselor de producție și în tehnologii de răcire mai puțin dependente de condițiile hidrologice.
Surse: Economedia.ro, EuropaFM.ro, Ziuaconstanta.ro, Digi24.ro, Informat.ro
