România ocupă primul loc mondial la consumul de alcool pur
România a fost plasată pe prima poziție într-un clasament mondial privind consumul de alcool, conform datelor centralizate de World Population Review și citate de Antena 3, Ziare.com, Capital.ro și Prima Pagină. Consumul mediu anual este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor cu vârsta de cel puțin 15 ani, cel mai ridicat nivel înregistrat la nivel global. Cifra depășește cu mult media europeană și mondială, plasând țara noastră într-o lumină îngrijorătoare din perspectiva sănătății publice.
Jurnalul.ro a relatat că, potrivit datelor, România conduce clasamentul mondial cu un consum mediu anual de 16,99 litri de alcool pur per persoană, o cifră apropiată de cea avansată de celelalte surse. Organizația Mondială a Sănătății a confirmat estimările, subliniind că prevalența consumului excesiv are consecințe grave asupra stării de sănătate a populației și asupra sistemului medical. Pe lângă impactul individual, consumul ridicat de alcool generează costuri sociale și economice semnificative.
Berea, băutura preferată a românilor
Conform datelor publicate de Jurnalul.ro, cea mai consumată băutură alcoolică din România rămâne berea, aleasă de aproximativ o treime din populație. Popularitatea acesteia se explică prin prețul accesibil, disponibilitatea largă în magazine și asocierea cu activitățile sociale. Vinul și țuica ocupă, de asemenea, locuri fruntașe în preferințele românilor, în special în zonele rurale, unde consumul de băuturi tradiționale este încă răspândit. Distribuția pe categorii arată o diversitate a obiceiurilor, dar și o normalizare a consumului zilnic.
Capital.ro a atras atenția că alcoolul face ravagii în România, iar poziția de lider mondial nu este una de care să ne mândrim. Consumul excesiv este asociat cu creșterea incidenței bolilor hepatice, a cancerului, a afecțiunilor cardiovasculare și a tulburărilor psihice. Accidentalitatea rutieră și violența domestică au, de asemenea, o legătură directă cu abuzul de alcool. Specialiștii în sănătate publică cer autorităților să ia măsuri mai ferme pentru limitarea accesului la băuturi alcoolice și pentru educarea populației.
Consumul de alcool versus economisirea
Prima Pagină a remarcat o situație paradoxală: în timp ce România conduce topul mondial al consumului de alcool, înregistrează și cea mai mare scădere a ratei de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2026, respectiv minus 5,3 puncte procentuale. Conform Eurostat, venitul disponibil brut al gospodăriilor a scăzut cu 8,1% în aceeași perioadă. Această situație duală arată că o parte semnificativă a veniturilor este direcționată către consum, inclusiv cel de alcool, în detrimentul economisirii și al investițiilor pe termen lung.
Economiștii atrag atenția că obiceiurile de consum afectează nu doar bugetul individual, ci și economia națională. Gospodăriile cu rate scăzute de economisire sunt mai vulnerabile la șocuri financiare, cum ar fi pierderea locului de muncă sau creșterea neașteptată a cheltuielilor. În contextul inflației ridicate și al creșterii costului vieții, cheltuielile cu alcoolul devin un lux pe care mulți români nu și-l pot permite, dar pe care îl mențin din obișnuință sau din presiune socială.
Clasamentul mondial și țările din top
Potrivit World Population Review, România este urmată în clasament de state precum Belarus, Lituania, Rusia și Cehia, toate cu tradiții puternice în consumul de băuturi alcoolice. Cu toate acestea, distanța față de următoarele clasate este semnificativă, ceea ce subliniază amploarea fenomenului în țara noastră. Ziare.com a notat că ierarhia plasează România la o distanță considerabilă de următoarele state din top, un indicator care ar trebui să declanșeze alarme în rândul factorilor de decizie.
În Europa de Vest, țările precum Franța, Italia și Germania au consumuri medii mult mai scăzute, în ciuda faptului că sunt producători renumiți de vin și bere. Diferența constă în cultura consumului: în acele state, alcoolul este asociat meselor și este consumat moderat, în timp ce în România consumul excesiv, în special la evenimente sociale, este adesea tolerat sau chiar încurajat. Această diferență culturală este una dintre explicațiile pentru care politicile de reducere a consumului sunt greu de implementat.
Ce măsuri propun specialiștii
Organizația Mondială a Sănătății recomandă o serie de măsuri pentru reducerea consumului nociv de alcool, inclusiv creșterea taxelor pe băuturi alcoolice, restricționarea publicității și reducerea disponibilității. În România, unele dintre aceste măsuri sunt deja aplicate, dar cu o intensitate insuficientă. Campaniile de educație privind riscurile consumului excesiv sunt sporadice, iar prețul băuturilor alcoolice rămâne accesibil.
Medicii și asociațiile de pacienți cer introducerea unor programe de screening în unitățile sanitare pentru depistarea precoce a consumului problematic. De asemenea, se solicită sprijinirea centrelor de dezintoxicare și integrarea consilierii în sistemul de medicină de familie. Fără o abordare coordonată, România riscă să-și mențină titlul nefast de campioană mondială la consumul de alcool, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății și productivității populației.
Surse: antena3.ro, ziare.com, capital.ro, primapagina.ro, jurnalul.ro, eurostat.ec.europa.eu, who.int
