Bibliotecarii, printre cei mai afectați de noua lege
Salariile bibliotecarilor din România vor scădea cu sume cuprinse între 40 și 700 de lei net, începând cu 1 septembrie 2028, potrivit noilor propuneri ale Guvernului privind Legea salarizării. Modificarea a stârnit reacții vehemente din partea sindicaliștilor din Educație, care acuză Executivul că nu ține cont de realitățile sectorului și că trimite un semnal prost tinerilor care vor să aleagă această profesie.
Anton Hadăr, liderul sindical al Federației „Alma Mater”, a criticat dur proiectul, subliniind că bibliotecarii sunt deja printre bugetarii cel mai prost plătiți din sistemul educațional. „Cu bani puțini nu poți susține educația. Niciun tânăr cu doctorat nu vine pentru un salariu sub 5.000 de lei”, a declarat acesta, referindu-se la dificultățile de recrutare a specialiștilor calificați.
Cum se calculează noile salarii
Propunerile Guvernului prevăd recalcularea salariilor bibliotecarilor pe baza unor coeficienți diferiți față de proiectul inițial al Legii salarizării din luna iulie. Diferențele variază în funcție de gradul profesional, vechimea și studiile fiecărui angajat. Cei mai afectați sunt bibliotecarii cu studii superioare și cu vechime medie, care ar putea pierde până la 700 de lei din venitul net lunar.
Potrivit noii legi, niciun salariu nu ar trebui să scadă în termeni nominali. Dacă în urma recalculării unele salarii ar trebui să devină mai mici, respectivii angajați vor rămâne cu salariul în plată, cel pe care îl primesc astăzi. Cu toate acestea, sindicaliștii susțin că înghețarea salariilor, în contextul inflației persistente, echivalează cu o reducere reală a veniturilor. De asemenea, pierderea perspectivei de creștere salarială afectează moralul angajaților.
Reacția sindicatelor din educație
Sindicaliștii din Educație au respins propunerile Executivului și cer revenirea la forma inițială a Legii salarizării. Ei argumentează că bibliotecarii au rol esențial în formarea tinerilor și în dezvoltarea comunităților locale, iar diminuarea veniturilor lor va duce la o migrare a forței de muncă calificate către alte domenii sau către străinătate.
Anton Hadăr a anunțat că sindicatele sunt pregătite să declanșeze proteste dacă Guvernul nu revizuiește propunerile. „Am negociat, nu pot să cred că după atâtea discuții ajungem la astfel de rezultate”, a declarat liderul sindical, acuzând Executivul de lipsă de transparență în procesul de consultare. El a avertizat că o lege a salarizării defectuoasă va genera greve și va destabiliza sistemul educațional înainte de începerea anului școlar 2028-2029.
Contextul mai larg al Legii salarizării
Modificările privind salariile bibliotecarilor vin în contextul unui proces mai amplu de reformă a sistemului de salarizare a bugetarilor. Guvernul a anunțat că fondul de salarii va crește cu aproximativ 12 miliarde de lei, dar distribuția acestor resurse este contestată. Profesorii, medicii și alte categorii de bugetari au primit majorări mai consistente, în timp ce bibliotecarii, funcționarii publici și alte categorii au fost neglijate.
Comisia Europeană a acceptat un fond de salarii mai mare pentru România, dar a condiționat implementarea reformelor structurale. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără o lege a salarizării adoptată rapid, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene. Această presiune temporală a dus la negocieri tensionate și la soluții de compromis care nu satisfac pe deplin niciuna dintre părți.
Perspectiva bibliotecarilor
Pentru bibliotecari, situația este deosebit de dificilă. Mulți dintre ei lucrează în condiții precare, cu fonduri insuficiente pentru achiziția de carte, cu clădiri neîncălzite iarna și cu echipamente învechite. Salariul era deja unul dintre puținele motive pentru care mai rămân în profesie, iar perspectiva unei reduceri sau a unui îngheț salarial îi determină să caute alternative.
Specialiștii din domeniu atrag atenția că o criză a bibliotecarilor va avea efecte pe termen lung asupra educației și culturii din România. Bibliotecile sunt nu doar depozite de carte, ci și centre comunitare care oferă acces la internet, cursuri de formare și evenimente culturale. Fără personal calificat și motivat, aceste instituții riscă să devină simple depozite, iar comunitățile, în special cele rurale, vor pierde un serviciu esențial.
Surse: Edupedu.ro, Newsweek.ro, DCNews.ro, Realitatea.net
