IMM România cere Guvernului să reducă povara fiscală asupra muncii, în loc să concentreze discuția despre veniturile angajaților doar pe majorarea salariului minim brut. Președintele organizației, Florin Jianu, susține că firmele mici suportă deja costuri greu de dus, iar o parte importantă dintr-o eventuală creștere ar ajunge la stat.
Critici la începutul discuțiilor cu Guvernul
Într-o conferință de presă susținută marți, reprezentantul antreprenorilor a spus că dialogul cu executivul condus de Luca Niculescu nu a început în direcția așteptată de mediul de afaceri. În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie relansarea economică și reducerea poverii fiscale, nu creșterea costurilor salariale.
Jianu afirmă că numeroși antreprenori nu ar putea suporta o nouă majorare a salariului minim. El pune în discuție venitul care le rămâne după plata angajaților și a obligațiilor fiscale, precum și efectul pe care un cost suplimentar îl poate avea asupra activității firmelor mici.
Poziția organizației nu reprezintă o decizie a Guvernului asupra salariului minim din 2027. Este o solicitare adresată executivului în cadrul dezbaterii dintre autorități, patronate și sindicate, în condițiile în care există mai multe variante de majorare și interese diferite privind distribuirea costurilor.
Ce spune organizația despre banii rămași antreprenorilor
Președintele IMM România a prezentat calcule potrivit cărora, după impozitarea profitului și a dividendelor, venitul anual rămas unui antreprenor în situația analizată ar fi de 22.823 de lei. El a descris această valoare drept echivalentul a aproximativ 1.900 de lei pe lună.
Reprezentantul patronal a susținut că aproximativ 700.000 de firme se află în această situație și a comparat suma cu salariul minim net. Cifrele aparțin evaluării prezentate de organizație; ele nu descriu automat venitul personal al fiecărui proprietar de firmă din România.
Argumentul lui Jianu este că antreprenoriatul devine mai puțin atractiv atunci când veniturile rămase după achitarea obligațiilor sunt reduse. În această logică, orice modificare a salariului minim ar trebui analizată și prin capacitatea companiilor de a susține plata, nu numai prin nivelul brut anunțat.
Disputa privește câștigul net al salariatului
O parte centrală a intervenției a vizat împărțirea beneficiului unei majorări între angajat și buget. Liderul patronal susține că, de la anumite praguri, statul ar încasa mai mult din diferența generată de creștere decât ar primi salariatul efectiv în venitul net.
Exemplul discutat de acesta privește o majorare de 300 de lei și costurile asociate, nu împărțirea întregului salariu brut în 2 jumătăți egale. Diferența dintre brut, costul total al angajatorului și suma netă primită de salariat trebuie păstrată pentru a înțelege argumentul.
În locul unei majorări care să mărească în principal încasările fiscale, organizația solicită o intervenție asupra impozitării. Scopul formulat de Jianu este creșterea banilor rămași angajatului, fără împovărarea suplimentară a firmelor printr-o decizie luată separat de analiza situației economice.
Cele 3 variante propuse de IMM România
Prima opțiune prezentată este reducerea cu un anumit procent a impozitării muncii. Jianu nu a indicat o cotă unică asupra căreia ar exista un acord, ci a cerut deschiderea unei discuții serioase între patronate, sindicate și Guvern pentru stabilirea unei soluții.
A doua variantă vizează creșterea sumei deductibile de la 200 la 400 de lei. Potrivit reprezentantului antreprenorilor, o asemenea măsură ar urmări majorarea venitului net. El a atras atenția că discuțiile existente ar include, dimpotrivă, posibilitatea renunțării la suma de 200 de lei.
A treia propunere privește analizarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime. Liderul patronal a invocat deosebirile dintre activități precum serviciile, agricultura și tehnologia informației, susținând că acestea trebuie luate în considerare în dezbaterea asupra costurilor cu forța de muncă.
Ce variante de salariu minim sunt pe masa autorităților
Guvernul are în analiză 3 scenarii de majorare pentru anul viitor, transmise partenerilor sociali de ministrul Muncii, Florin Manole. Creșterile propuse sunt cuprinse între 270 și 750 de lei brut, în funcție de formula utilizată. Nici prezentarea lor, nici cererile patronale nu echivalează cu adoptarea unei variante.
Sindicatele au cerut, la discuțiile de luni cu premierul, un salariu minim de 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027. Numai unul dintre scenariile prezentate de ministrul Muncii corespunde acestei solicitări. IMM România cere, în paralel, o analiză comparativă a taxelor și continuarea dialogului social înaintea deciziei.
Patronatele propun reducerea impozitării muncii.
O alternativă este creșterea sumei deductibile.
Salariul minim pentru 2027 se află încă în dezbatere.
Sursa: Antena 3 CNN.
