Banii încasați de o persoană fizică din vânzarea mașinii personale nu trebuie declarați la ANAF prin Declarația unică și nu sunt supuși impozitului pe venit. Regula privește valorificarea unui bun din patrimoniul personal. Situația fiscală se schimbă atunci când cumpărarea și revânzarea autoturismelor reprezintă o activitate economică.
Regula pentru autoturismul folosit în interes personal
Articolul 62 litera m) din Codul fiscal reglementează veniturile neimpozabile obținute prin transferul proprietății asupra bunurilor din patrimoniul personal, cu excepțiile prevăzute de legislație. Mașina deținută pentru uz propriu este un bun mobil, iar suma încasată la vânzarea ei intră în acest regim.
Nu contează, pentru această regulă, dacă fostul proprietar intenționează să cumpere ulterior alt autoturism sau să renunțe la folosirea unei mașini. În ambele situații, discuția privește înstrăinarea bunului personal, nu obținerea unor venituri dintr-o activitate de comerț auto.
În consecință, vânzătorul nu are obligația să înscrie această încasare în Declarația unică numai pentru că a primit bani în urma tranzacției. Regimul prezentat se referă la impozitul pe venit și nu trebuie confundat cu analiza fiscală aplicabilă unei afaceri desfășurate prin cumpărări și revânzări repetate.
Când vânzările pot avea caracter comercial
O persoană care achiziționează în mod repetat autoturisme pentru a le revinde cu profit poate desfășura o activitate economică independentă. În acest caz, simplul fapt că tranzacțiile sunt realizate pe numele unei persoane fizice nu le transformă automat în vânzări de bunuri personale neimpozabile.
La stabilirea naturii activității sunt relevante împrejurările tranzacțiilor: cât de frecvente sunt vânzările, cum au fost cumpărate vehiculele și dacă achiziția a urmărit revânzarea. Aceste elemente trebuie evaluate împreună, nu înlocuite de o regulă simplificată bazată exclusiv pe numărul mașinilor înstrăinate.
Faptul că cineva vinde mai mult de un autoturism nu dovedește, singur, existența unei activități comerciale. Tot astfel, denumirea informală de „mașină personală” nu este suficientă pentru a descrie fiscal un vehicul cumpărat ca marfă. Contează natura efectivă a operațiunilor și scopul în care au fost făcute.
Controlul privind 75 de mașini vândute în Argeș
Un caz prezentat de ANAF la 27 octombrie arată diferența dintre aceste situații. Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au identificat o persoană din județul Argeș care ar fi comercializat 75 de autoturisme rulate, cu o valoare totală de peste 7,2 milioane de lei.
Potrivit autorității fiscale, activitatea nu fusese înregistrată, iar obligațiile aferente nu fuseseră declarate. Verificările au vizat perioada mai 2022–ianuarie 2025. Mașinile ar fi fost cumpărate atât din România, cât și din alte state, pentru a fi revândute ulterior unor persoane fizice.
Inspectorii au constatat un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei, reprezentând TVA sustrasă de la plată. Acesta este rezultatul controlului comunicat de instituție, nu un impozit aplicabil oricărei persoane care își vinde autoturismul. Cazul privește o activitate pe care autoritatea a încadrat-o ca fiind comercială.
ANAF a precizat că identificarea activității s-a realizat inclusiv prin monitorizarea anunțurilor de pe platformele de vânzare a mașinilor. În evaluarea prezentată, autoritatea a urmărit operațiunile desfășurate în intervalul verificat, nu simpla existență a unui anunț izolat pentru înstrăinarea unui autoturism.
Dobânzi și penalități pentru obligațiile neachitate
Dacă sunt datorate impozite pentru o activitate economică, neplata la termen poate aduce costuri suplimentare. Articolul 173 din Codul de procedură fiscală prevede dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale principale neachitate la scadență. Acest regim presupune existența unei obligații fiscale, nu doar a unei încasări.
Separat, obligațiile nedeclarate sau declarate incorect, stabilite prin decizie de impunere, pot atrage penalitatea de nedeclarare prevăzută de articolul 181. Nivelul acesteia este de 0,08% pentru fiecare zi de întârziere, de la ziua următoare scadenței până la stingerea obligației, în condițiile legii.
Ce trebuie separat înaintea unei concluzii fiscale
Penalitatea de nedeclarare poate fi redusă cu 75% în condițiile prevăzute de legislație. Această posibilitate nu reprezintă însă o reducere automată pentru orice contribuabil. Consecințele unei nedeclarări depind de situația constatată și de regulile aplicabile obligațiilor stabilite de autoritatea fiscală.
Pentru proprietarul care își vinde mașina, punctul de plecare rămâne destinația personală a bunului. Pentru cel care cumpără vehicule în vederea revânzării, analiza privește activitatea economică. Diferența explică de ce încasări provenite din tranzacții aparent asemănătoare pot avea tratamente fiscale distincte.
Vânzarea mașinii personale: venit neimpozabil, fără declarare prin Declarația unică.
Achizițiile repetate pentru revânzare: posibilă activitate economică.
Numărul tranzacțiilor nu este singurul criteriu.
Obligațiile fiscale nedeclarate pot atrage penalități.
Surse: Digi24
