Alex Constandachi, cunoscut drept Justițiarul de Berceni, figurează ca persoană vătămată într-un dosar în care fosta sa avocată este acuzată de înșelăciune în formă continuată. Procurorii susțin că prejudiciul ajunge la 18.200 de lei, proveniți din contracte de asistență juridică și din sume cerute cu titlu de taxe judiciare.
Dosarul avocatei a trecut de camera preliminară
Carmen Florentina Porim, din Baroul București, a fost anchetată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Judecătorul de cameră preliminară a permis începerea judecății, iar contestarea acestei decizii la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. Urmează stabilirea termenului pentru judecarea cauzei pe fond.
Această etapă nu echivalează cu o condamnare. Faptele descrise în rechizitoriu reprezintă acuzațiile procurorilor, care trebuie examinate de instanță, iar avocata beneficiază de prezumția de nevinovăție. Apărarea a contestat existența intenției de inducere în eroare și a susținut că nu sunt întrunite elementele infracțiunii.
În camera preliminară, avocata a cerut restituirea cauzei la procuror, invocând probleme privind stabilirea obiectului și limitelor judecății. Judecătorul a considerat că acuzațiile sunt descrise suficient de clar, precizând că verificarea temeiniciei lor nu aparține acestei etape procedurale.
Creatorul de conținut a apelat între timp la un alt apărător. În cauza care privește presupusa înșelăciune, el este persoana care reclamă pierderea banilor, nu inculpatul. Documentele menționează separat și o amendă penală a sa, fără ca acea situație să schimbe calitatea procesuală pe care o are în acest dosar.
Primul contract și taxa cerută suplimentar
Colaborarea a început în august 2023, când Constandachi avea nevoie de reprezentare pentru acțiuni împotriva unor instituții de presă. Primul contract a fost semnat la 16 august 2023, în incinta Curții de Apel București, iar onorariul stabilit era de 4.800 de lei, fără cheltuielile suplimentare.
Plata a fost efectuată prin transfer bancar în aceeași zi. Ulterior, la 20 septembrie, clientului i s-au cerut încă 2.200 de lei pentru taxa de timbru aferentă acțiunii. Procurorii arată că banii au fost transferați, dar persoana vătămată nu a primit dovada achitării taxei către instituția competentă.
În rechizitoriu este invocată o adresă a Tribunalului București din care rezultă că, pentru acțiunea respectivă, taxa stabilită era de 140 de lei. Acuzarea consideră că onorariul și suma suplimentară formează un prejudiciu de 7.000 de lei, susținând că obligațiile asumate prin contract nu ar fi fost executate în condițiile convenite.
Al doilea acord, alți bani pentru reprezentare
La 28 septembrie 2023, cei 2 au încheiat un nou contract, după discuții privind chemarea în judecată a altor instituții de presă. Onorariul a fost stabilit la 5.000 de lei. Pentru această parte a colaborării, procurorii indică și 4.000 de lei solicitați ca taxe de timbru.
Prejudiciul atribuit celui de-al doilea contract este astfel de 9.000 de lei. Acuzarea compară suma cerută pentru taxe cu valoarea de 440 de lei menționată pentru acțiunea respectivă. Diferența dintre banii solicitați și obligația reală de plată este una dintre împrejurările pe care se sprijină acuzația de inducere în eroare.
Dosarul include conversații în care avocata ar fi explicat solicitarea unor bani printr-un presupus apel al unei grefiere. Procurorul precizează în rechizitoriu că valoarea taxelor judiciare este comunicată în scris în dosarele civile, nu printr-o asemenea informare telefonică adresată reclamanților. Mesajele sunt prezentate ca elemente ale probatoriului.
Cum s-a ajuns la plângerea penală
La începutul anului 2024, clientul a cerut dovezi privind plata taxelor. În lipsa documentelor solicitate, acesta s-a adresat altui avocat. Noul apărător a încercat să discute cu fosta reprezentantă despre recuperarea sumelor achitate, însă demersul nu a dus la restituirea banilor, potrivit situației descrise în actul de acuzare.
Plângerea penală a fost formulată în martie 2024. Cererile de chemare în judecată menționate în rechizitoriu au fost înregistrate ulterior la Tribunalul București. Procurorii urmăresc cronologia dintre plățile făcute în 2023, solicitarea restituirii banilor, sesizarea penală și depunerea acțiunilor pentru care fusese contractată asistența juridică.
Aceste intervale sunt relevante pentru susținerea acuzării că nu ar fi fost vorba doar despre o întârziere obișnuită în relația dintre avocat și client. Instanța va analiza însă probele și apărările înainte să stabilească dacă sunt întrunite condițiile răspunderii penale și care este întinderea prejudiciului dovedit.
Din ce este compus prejudiciul reclamat
Al treilea contract, încheiat la 26 octombrie 2023, este asociat unei sume de 2.200 de lei. Procurorii susțin că nici obligațiile asumate prin acel acord nu ar fi fost îndeplinite. Împreună cu celelalte plăți contestate, acesta completează totalul de 18.200 de lei indicat în dosar.
Primul contract: prejudiciu reclamat de 7.000 de lei.
Al doilea contract: prejudiciu reclamat de 9.000 de lei.
Al treilea contract: prejudiciu reclamat de 2.200 de lei.
Stadiul cauzei: poate începe judecata pe fond, fără o vinovăție definitiv stabilită.
Surse: Evenimentul Zilei.
