Pilonul III de pensii. Ce înseamnă pensia facultativă și cât se cotizează

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 02-11-2026 11:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pixabay

Peste 1,15 milioane de români participau la fondurile de pensii facultative la sfârșitul lunii septembrie 2026. Pilonul III este o formă de economisire voluntară, administrată privat, prin care participantul acumulează bani într-un cont individual destinat perioadei de după retragerea din activitate.

Contribuția medie raportată pentru luna septembrie a fost de 180 de lei, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Această valoare este un indicator statistic al sistemului, nu o contribuție obligatorie identică pentru fiecare persoană care aderă la un fond.

Cine poate plăti contribuția

Banii pot fi virați de angajat, de angajator sau de ambele părți. Suma este stabilită în cadrul schemei de pensii la care aderă participantul, iar administratorul investește contribuțiile cu respectarea regulilor și limitelor prevăzute de legislație.

Participantul poate modifica, suspenda sau înceta plata contribuțiilor. Oprirea viramentelor nu înseamnă automat pierderea sumelor deja acumulate în cont, care formează activul personal și rămân supuse regulilor sistemului de pensii facultative și ale fondului ales.

Aceasta este una dintre diferențele importante față de o obligație de contribuție impusă tuturor salariaților. Pilonul III presupune aderare voluntară, iar valoarea efectivă acumulată depinde de contribuții, rezultatele investițiilor, costuri și regulile aplicabile fondului, nu numai de durata participării.

Câți bani sunt administrați în sistem

La sfârșitul lunii septembrie 2026 erau înregistrați 1.152.430 de participanți. Activele fondurilor de pensii facultative ajunseseră la 8,75 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor ASF.

Contribuțiile virate în luna septembrie au totalizat 107 milioane de lei. Această sumă reprezintă banii intrați în perioada respectivă, în timp ce valoarea activelor arată dimensiunea totală a fondurilor administrate. Cele două cifre descriu indicatori diferiți și nu sunt interschimbabile.

Nici creșterea activelor totale cu 30% nu trebuie confundată cu un câștig garantat de 30% pentru fiecare participant. Valoarea sistemului reflectă mai mult decât rezultatul investițiilor individuale, iar situația personală se verifică în informațiile aferente propriului cont.

Unde sunt investiți banii

Titlurile de stat aveau cea mai mare pondere în portofoliile fondurilor facultative: 63,6% din total, echivalentul a 5,57 miliarde de lei. Acțiunile reprezentau a doua categorie importantă, cu plasamente de 2,46 miliarde de lei, respectiv 28,1% din active.

Investițiile în fonduri de investiții însumau 285,66 milioane de lei, adică 3,3% din total. Raportul arată și o orientare predominant locală: 95% dintre investiții erau realizate pe piața din România, iar 86% erau denominate în lei.

Aceste ponderi descriu ansamblul sistemului la data raportării. Ele nu înseamnă că fiecare fond are exact aceeași structură a portofoliului. Pentru alegerea sau evaluarea unui fond contează informațiile specifice administratorului, inclusiv regulile, costurile și rezultatele comunicate participanților săi.

Când poate fi cerută pensia facultativă

Regula generală prevăzută de Legea nr. 204/2006 este deschiderea dreptului la vârsta de 60 de ani, la cererea participantului. Sunt prevăzute și condiții privind plata a cel puțin 90 de contribuții lunare și nivelul activului necesar pentru pensia facultativă minimă.

Împlinirea vârstei nu declanșează, așadar, în orice situație o plată automată. Participantul trebuie să solicite banii administratorului, iar condițiile aplicabile și documentele necesare sunt verificate în cadrul procedurii. Pensia facultativă este distinctă de pensia publică stabilită prin Casa Națională de Pensii Publice.

Dacă la 60 de ani nu sunt îndeplinite condițiile privind contribuțiile sau activul, există reguli pentru plata sumei acumulate, integral sau eșalonat. Lipsa celor 90 de contribuții nu înseamnă că economiile dispar; modalitatea de încasare depinde de situația prevăzută de lege.

  • Contribuția este voluntară și poate fi suportată și de angajator.

  • Media raportată nu stabilește suma obligatorie pentru fiecare participant.

  • Activele sunt investite potrivit regulilor fondului și legislației.

  • Încasarea presupune o cerere și verificarea condițiilor aplicabile.

Fondurile active și situațiile speciale

În sistem funcționează zece fonduri: AZT Moderato, AZT Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil. Datele agregate publicate de ASF privesc această componentă facultativă a sistemului de pensii private.

Legea prevede și situații speciale, precum invaliditatea sau decesul participantului. În cazul decesului, activele personale sunt transmise beneficiarilor în condițiile legii, ale actului de aderare și ale succesiunii. Banii acumulați nu dispar, iar procedura concretă trebuie discutată cu administratorul fondului.

Surse: Digi24, Digi24.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Trending
Articole Similare
Parteneri