Dezertările din grupul parlamentar SOS
Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, trece printr-o perioadă de criză profundă, după ce a pierdut numeroși membri ai grupului parlamentar. Jumătate din parlamentarii care au intrat în Legislativ sub sigla SOS au părăsit formațiunea în ultimele luni, lăsând partidul într-o situație fragilă. Deși inițial grupul părea solid, tensiunile interne și divergențele cu conducerea au dus la o adevărată hemoragie de aleși.
Grupul parlamentar SOS din Senat s-a desființat deja, iar în Camera Deputaților partidul condus de europarlamentarul Diana Șoșoacă mai are cu greu grup parlamentar. Potrivit regulamentului Parlamentului, un grup parlamentar trebuie să aibă minimum cinci membri pentru a exista. Cu fiecare demisie, SOS se apropie tot mai mult de limita critică, ceea ce ar însemna pierderea beneficiilor și a vizibilității în Legislativ.
Motivele plecărilor
Deputații care au părăsit SOS România au invocat diverse motive pentru decizia lor. Printre acestea se numără „frica și umilința” la care au fost supuși în interiorul grupului, conform declarațiilor unora dintre cei care au demisionat. Un parlamentar a afirmat că „un grup parlamentar nu poate funcționa doar prin frică și umilință”, sugerând o atmosferă toxică în conducerea formațiunii.
Alți aleși au declarat că au plecat din cauza lipsei de soluții concrete pentru problemele țării. Într-un comunicat comun, trei dintre cei care au demisionat au scris: „Țara noastră are nevoie de soluții concrete, nu de scandaluri. Considerăm că demnitatea se poate manifesta doar cu o conștiință liberă!”. Aceste declarații sugerează dezacorduri fundamentale cu privire la strategia politică a partidului.
Reacția Dianei Șoșoacă
Diana Șoșoacă a reacționat vehement la plecările din partid, etichetându-i pe cei care au părăsit formațiunea drept „trădători”. Într-o postare pe rețelele sociale, liderul SOS a scris: „Trădătorii nu sunt decât folosiți, apoi aruncați la coșul de gunoi! Felicitări gunoaielor!”. Acest limbaj dur a fost criticat de mulți observatori politici, care consideră că nu face decât să adâncească diviziunile.
Șoșoacă a anunțat de asemenea că a exclus din partid trei senatori, ceea ce a dus la desființarea grupului parlamentar de la Senat. Informația vine în contextul în care, în ultima vreme, mai mulți parlamentari SOS au plecat sau au fost dați afară din partid. Liderul formațiunii pare să adopte o strategie de forță, eliminând pe cei care nu i se supun, chiar dacă acest lucru slăbește semnificativ partidul.
Formarea grupului PACE
Unii dintre foștii membri ai SOS s-au organizat într-un nou grup parlamentar, denumit PACE - Întâi România. Această reorganizare sugerează că plecările din SOS nu sunt doar ieșiri individuale, ci pot reprezenta o adevărată scindare în interiorul dreptei radicale românești. Noul grup încearcă să atragă alți parlamentari dezamăgiți de conducerea autoritară a Dianei Șoșoacă.
Disputele dintre taberele de influență au devenit tot mai vizibile în ultima perioadă. Nemulțumirea față de linia radicală a conducerii partidului, în special a Dianei Șoșoacă, a fost amplificată de decizii considerate abuzive și de stilul dictatorial al liderului. Unii dintre cei plecați au acuzat-o pe Șoșoacă că își folosește poziția pentru a-și promova propria imagine, în detrimentul intereselor partidului.
Perspectivele partidului SOS
Dacă ritmul plecărilor se menține, Diana Șoșoacă riscă să rămână fără grup parlamentar în Camera Deputaților. La începutul lunii februarie 2026, SOS a rămas fără cinci parlamentari într-o singură zi, după ce un senator și patru deputați au demisionat din formațiune. Acest exod masiv ridică semne de întrebare despre viabilitatea pe termen lung a partidului.
Analiștii politici consideră că situația din SOS reflectă dificultățile întâmpinate de partidele nou-înființate în a-și consolida structurile interne. Fără o tradiție democratică în interior și fără mecanisme clare de luare a deciziilor, astfel de formațiuni sunt vulnerabile la conflicte personale și la dezertări. Cazul SOS ar putea servi drept avertisment pentru alte proiecte politice similare.
Contextul politic mai larg
Fragmentarea dreptei radicale din România este benefică pentru partidele tradiționale, care pot capitaliza dezamăgirea electoratului. SOS România, care la început părea o forță emergentă capabilă să conteste AUR pe segmentul naționalist, își vede acum șansele de supraviețuire diminuate. Dacă tendința actuală continuă, partidul ar putea deveni irelevant în peisajul politic românesc.
Diana Șoșoacă rămâne un personaj controversat, iubit de unii susținători pentru discursul direct și critic la adresa establishment-ului, dar respins de alții pentru comportamentul considerat extremist. Capacitatea ei de a-și menține influența politică depinde acum de capacitatea de a opri hemoragia de membri și de a reconstrui încrederea în interiorul partidului.
Concluzie
Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, se confruntă cu o criză majoră, după ce a pierdut jumătate din grupul parlamentar creat după alegerile din 2024. Grupul de la Senat s-a desființat, iar cel din Camera Deputaților este pe punctul de a dispărea. Foștii membri invocă atmosfera de „frică și umilință” și lipsa de soluții concrete ca motive ale plecării. Diana Șoșoacă îi numește „trădători” pe cei care au părăsit formațiunea, dar acest limbaj dur nu pare să oprească dezertările. Viitorul partidului este incert, iar fragmentarea dreptei radicale ar putea schimba echilibrul forțelor în Parlament.
