Modificarea formatului contractelor individuale de muncă în sectorul de Sănătate astfel încât salariaţii să poată fi concediaţi automat în caz de suspiciuni legate de plăţi informale este o măsură ilegală, afirmă reprezentanţii Federaţiei Solidaritatea Sanitară, potrivit Agerpres.
Reacția vine după ce ministrul Sănătății, Victor Costache, susține că în contractele semnate la angajarea personalului medical ar putea fi stipulat clar că primirea de „atenții” va duce la pierderea locului de muncă. „Așteptăm un punct de vedere al juriștilor”, a declarat Costache.
Sindicaliştii explică faptul că desfacerea contractelor individuale de muncă se poate realiza numai după cercetarea disciplinară a salariaţilor, desfăşurată de conducerea unităţii sanitare.
"Luând act de declaraţiile ministrului Sănătăţii, domnul Victor Costache, privind intenţia de a modifica formatul contractelor individuale de muncă astfel încât salariaţii să poată fi concediaţi automat în caz de suspiciuni legate de plăţi informale, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" atrage public atenţia asupra erorilor de abordare a acestor probleme. (...) Contractele individuale de muncă nu pot fi modificate în sensul dorit de ministrul Sănătăţii. Modelul standard al contractelor individuale de muncă este anexă la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector bugetar Sănătate, modificarea acestora putându-se face doar cu acordul partenerilor de dialog social. Este un lucru pe care ministrul Sănătăţii l-ar fi aflat dacă şi-ar fi onorat obligaţiile legale privitoare la dialogul social. În calitate de partener de dialog social reprezentativ la nivelul sectorului sanitar şi de parte a Contractului colectiv de muncă la nivel de sector bugetar Sănătate, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" se pronunţă în mod categoric împotriva acestei soluţii deoarece ea este ilegală", se arată într-un comunicat al Federaţiei remis sâmbătă AGERPRES.
Potrivit sursei citate, desfacerea contractelor individuale de muncă se poate face doar în baza unei cercetări disciplinare a salariaţilor iar constatarea şi condamnarea faptelor de corupţie se face în baza unei cercetări penale (diferită în mod radical de cercetarea disciplinară) şi a unui proces penal, competenţa revenind în aceste cazuri organelor de anchetă penală şi instanţelor de judecată.
"Procedura cercetării disciplinare prealabile este diferită în mod radical de procedura cercetării penale şi a procesului penal. Cu alte cuvinte, unităţile sanitare publice nu au competenţa de a califica o faptă drept act de corupţie. De fiecare dată când au dovezi în acest sens trebuie să se adreseze organelor abilitate", explică sindicaliştii din sector.
Pe de altă parte, aceştia atrag atenţia asupra faptului că lupta împotriva plăţilor informale nu poate fi transformată într-un instrument de concediere abuzivă pus la îndemâna managerilor unităţilor sanitare, doar de dragul unei bune imagini publice a aparentei lupte împotriva corupţiei.
Mai mult, reprezentanţii Solidaritatea Sanitară precizează că, dacă modificarea CIM ar fi fost o soluţie pentru lupta împotriva corupţiei, atunci ea ar trebui aplicată în cazul tuturor salariaţilor din România, atât al celor din sectorul public cât şi al celor din sectorul privat.
"A vorbi de ea doar în cazul salariaţilor din Sănătate nu este doar ilegal, ci indică şi o intenţie de tratament discriminatoriu. Evident, o astfel de măsură indică mai curând necunoaşterea legii din partea celui care o propune. Reamintim domnului ministru, Victor Costache, că politicile publice privitoare la salariaţii din sănătate trebuie realizate prin dialog cu partenerii sociali. Dialogul social ar ajuta la descoperirea faptului că Ministerul Sănătăţii nu a implementat de fapt toate prevederile legale privitoare la lupta împotriva corupţiei: instituţia avertizorului de integritate este unul dintre multele exemple", se mai arată în document.
Totodată, sindicaliştii din Sănătate subliniază că plăţile informale reprezintă o problemă a sistemului sanitar, însă amploarea acesteia nu este cunoscută.
Potrivit FSSR, datele colectate de Ministerul Sănătăţii indică un procent de 3% pentru condiţionarea actului medical iar rapoartele DNA arată că sănătatea are cel mai mic nivel al corupţiei.
Sindicaliştii citează din raportul DNA pentru 2017 (ultimul pentru care există date integrale) care arată că din cei 313 de condamnaţi definitiv în acel an pentru infracţiuni de corupţie, 16 erau medici (5,11%). În condiţiile în care 7 dintre ei au săvârşit faptele în calitatea de manageri de spital, ponderea salariaţilor condamnaţi pentru corupţie în această calitate era la 2,87%.
"Federaţia "Solidaritatea Sanitară" consideră că este de dorit ca procentul salariaţilor din sănătate condamnaţi pentru corupţie să fie 0, susţinând măsurile legale şi morale de luptă împotriva corupţiei şi înaintând propuneri concrete în acest sens. În acelaşi timp însă, considerăm că este o problemă gravă faptul că deşi salariaţii din sănătate condamnaţi pentru corupţie reprezintă doar circa 3% din total celor condamnaţi (condiţionarea actului medical situându-se la acelaşi nivel), corupţia din sănătate ocupă peste 50% din timpul dezbaterilor publice pe această temă. Problema este amplificată de fenomenul profeţiei auto-împlinite pe care-l generează o astfel de abordare: atunci când ministrul Sănătăţii susţine că personalul medical este corupt principalul efect este că cetăţenii reacţionează prin a recurge mai mult la plăţile informale şi prin a indica că au făcut acest lucru mai mult decât în realitate. Efectul cel mai trist pentru salariaţii din sistemul sanitar al unor astfel de abordări îl constituie blamul nejustificat pe care ele îl pun pe umerii lor. A acuza fără discernământ întregi categorii profesionale, amestecând laolaltă mulţimea nevinovaţilor cu cei (puţini) vinovaţi, contribuie la continua deteriorare a imaginii publice a profesioniştilor din sănătate", subliniază comunicatul.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" consideră, astfel, că soluţiile eficiente pentru a diminua amploarea corupţiei din sistemul sanitar, atât din partea publică a acestuia cât şi din cea privată, pot fi găsite şi implementate prin intermediul dialogului social.
Vezi și:
Marcel Vela l-a executat pe milițianul școlit de FBI! Avea salariu și o pensie de 13.000 de lei
EXCLUSIV Aripa FBI, la butoanele Poliției Române!
Beneficii uriașe pentru o categorie de angajați- Ce vor primi
Sindicaliștii ies la rampă:Contractele individuale de muncă nu pot fi modificate în sensul dorit de ministrul Sănătăţii
Trending

01 sepActual
RO Wallet intră în vigoare. Obligația fiecărui cetățean, cum funcționează și de ce trebuie să-l folosim

01 sepActual
Medic rezident sau chelner, salariul de la care pornești este același. Diferența este că nu ai tips și ai făcut minim 6 ani de facultate

01 sepSport
Messi și-a anunțat retragerea definitivă de la naționala Argentinei. Averea uluitoare strânsă în anii de carieră

01 sepActual
Stingătoarele și trusele medicale, obligatorii pentru șoferi. RAR clarifică problema amenzilor și dacă vesta reflectorizantă mai este obligatorie

01 sepActual
Produsul de la Lidl semnat de Arnold Schwarzenegger va dispărea imediat de la raft. Este în ediție limitată și are preț special

01 sepEconomie
Schimbare uriașă pentru clienții Revolut din România. Se va întâmpla direct din aplicația mobilă

01 sepActual
400 de radare noi în România. Lista zonelor în care vor fi montate

01 sepEconomie
„La revedere” Bulgaria de când cu trecerea la euro. Vecinii noștri au prețuri noi, mai este afacere să faci cumpărăturile de la ei?

01 sepActual
Bonusuri de până la 3 salarii la ANAF. Inclusiv cei de la Vamă primesc sporuri

01 sepEconomie
Cine deține Patria Bank. Pentru al treilea trimestru la rând, cifrele băncii depășesc așteptările
Articole Similare

01 sepSocial
30% dintre șomerii țării, tineri buni de muncă. Mai primesc și șomaj de la stat, dacă îndeplinesc condițiile

01 sepSocial
Stimulent de inserție 2026. Câți bani primești dacă te întorci la muncă până împlinește copilul 3 ani

01 sepSocial
E-Sănătate Mea, ghid complet. Cum se folosește și la ce te ajută ca pacient noua platformă

01 sepSocial
Cardul de sănătate pe care îl are orice român se modifică. Schimbarea intră în vigoare de la 1 septembrie

30-08-2026 14:00Social



