Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a CARTEL ALFA, lansează acuzații dure la adresa conducerii Curții de Conturi, inclusiv a președintelui instituției, Mihai Busoioc.
Ce spun sindicaliștii de la SNAPER despre Mihai Busoioc
„CURTEA DE CONTURI
UN SANCTUAR AL INCOMPETENȚILOR, IMPOSTORILOR ȘI CELOR CERTAȚI CU LEGEA
Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a CARTEL ALFA, a început recent un demers public prin care dorește să aducă la cunoștința publicului ( cetățenilor, beneficiarii de drept ai rezultatelor activității Curții de Conturi) modul în care conducerea Curții de Conturi a României prin voința exclusivă a ”Președintelui” Mihai Busuioc a reușit să aducă haosul și să lipsească de autoritate una dintre cele mai respectabile și de încredere instituții constituționale a Statului Român, CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI.
Tot acest demers ilegal de modificare sau completare a dispozițiilor normative ce privesc organizarea și funcționarea Curții de Conturi (raporturile juridice ale instituției) prin acte administrative de forță juridică inferioară legii (Hotărâri ale Plenului Curții de Conturi) nu ar fi fost posibil fără complicitatea pasivă a decidenților politici cu rol de legiferare și a ”colaboratorilor apropiați”, aduși în instituție de către Mihai Busuioc pe post de consilieri, fără să aibă niciun fel de expertiză în ceea ce privește activitatea de audit public extern sau a unor personaje obscure găsite în cadrul instituției și pe care le-a promovat pe funcții de conducere fără niciun discernământ.
Dezastrul împachetat în poleiala unui proiect ”unic în România”, după cum se fălește autorul său, poartă numele de ”SAI PENTRU CETĂȚEAN”.
În cele ce urmează vom ridica vălul de pe această sintagmă pompoasă și vom arăta, pentru cei ce vor să vadă, atât inutilitatea acestui proiect, profitabilitatea acestuia pentru președinte și camarila sa cât și faptul că numai ”pentru cetățean” nu este SAI-ul păstorit de talentatul domn Busuioc .
Nu în ultimul rând vă vom prezenta date și informații utile atât despre Busuioc Mihai cât și despre cei ce s-au complăcut în a-l încuraja și susține în parcursul său de distrugere a Curții de Conturi, consilieri personali și directori.
În acest fascicol de episoade ne propunem să facem o RADIOGRAFIE A MEDIOCRITĂȚII ȘI IMORALITĂȚII OAMENILOR ADUȘI, SUSȚINUȚI SAU/ȘI PROMOVAȚI DE MIHAI BUSUIOC ÎN FUNCȚII DE CONDUCERE ȘI DECIZIE.
EPISODUL I. PREȘEDINTELE CURȚII DE CONTURI
BUSUIOC… MIHAI BUSUIOC.
Un personaj obscur, lipsit de notorietate publică până la momentul numirii lui la finele lui 2017 în funcția de președinte al CCR (cu excepția momentului când s-a încuiat în biroul de Secretar general al Guvernului, ca să nu îl prindă primul ministru Grindeanu cu ștampila în mână și să-l pună să-și parafeze demiterea).
Acesta a descălecat în ”curtea” Curții de Conturi având un obiectiv principal clar, trasat de Daddy (Liviu Dragnea), respectiv să facă praf Curtea de Conturi și, în subsidiar, un obiectiv personal și anume să facă și ceva bani din această activitate (europeni în special, pentru care are un apetit nestăvilit, așa cum vom arăta în continuare).
Pentru a nu lăsa loc de interpretare asupra legăturilor dintre d-nul Busuioc și mentorul Dragnea, vom preciza că acestea au fost conturate într-o formulare plastică de către fostul Prim Ministru, Victor Ponta: ”Tudose a reușit să scape din Guvern de cei mai importanți soldați ai ‘Cartelului de la Teldrum’ – Mihai Busuioc, Sevil Shhaideh şi Răzvan Cuc (acțiunea DNA este doar un pretext total neinspirat)/ a rămas Carmen Dan ca ultimă redută a ‘Cartelului’”.
În primii ani de mandat la Curtea de Conturi, domnul Busuioc s-a preocupat să-și îmbunătățească palmaresul deplasărilor, să-și amenajeze biroul (legenda spune că e atât de primitor încât își primește invitații desculț), să-și bucure suflețelul cum se zice în popor și alternativ să-și consolideze poziția prin atragerea de personal obedient și fără rețineri în ceea ce privește interpretarea speculativă a legii (în sensul dorit de Măria Sa), respectiv: consilieri personali, secretar general, resurse umane, pozițiile cheie, ce să mai vorbim.
Odată consolidată schema de personal necesară, trece la treabă.
Primul pas – rularea discursului conform căruia organizarea și implicit activitatea desfășurată de instituție este retrogradă, lipsită de valoare și chiar dăunătoare Statului Român, dacă ar fi să-l cităm chiar pe vizionarul domn Busuioc care a afirmat la una dintre multele întâlniri cu ACOR (Asociația Comunelor din România): ”CCR a ținut până acum România în subdezvoltare”. Sau o altă formulare dragă domniei sale ”Curtea de Conturi exercita un control de tip SOVIETIC, acum, odată cu modificările aduse, devenind o structură de tip modern, occidental, axată pe îndrumarea utilizatorilor de fonduri publice și nu pe identificarea fraudei și a persoanelor ce se fac vinovate”.
Este necesar să precizăm că atributul principal al acestei instituții, funcția de control, este stipulat în Constituția României și în legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi, Legea 94/1992. Dar ce piedici pot fi acestea în calea valului inovator și vizionar al domnului Busuioc?
Adică, în țara în care directori generali de companii naționale delapidează pe rupte fondurile instituției pe care o conduc, în care contabili de școală și funcționari cu atribuții în încasarea impozitelor și taxelor populației dijmuiesc fără reținere fondurile publice, în care DIICOT arestează pe bandă rulantă salariați din sistemul public pentru organizare de grupuri infracționale, iar Consiliul Concurenței anchetează societăți cu activități în sfera construcției de drumuri pentru practici anticoncurențiale, cum ar putea autoritatea supremă de control în stat (Curtea de Conturi), sub bagheta unui om poziționat ”înaintea vremurilor”, să rămână ancorată în trecut și să întețească acțiunile de control și identificare a fraudei? Ce trăsnăi sunt acestea??
Dar să revenim.
După ce a început inocularea ideii că instituția supremă de audit are nevoie de ”modernizare”, evident că trebuia să o și susțină cu argumente cât de cât digerabile și atunci, priceput fiind nevoie mare în ale auditului, a constatat cu stupoare că SAI-ul național, Curtea de Conturi a României, până la venirea sa mesianică, își desfășurase activitatea fără să țină cont de standardele internaționale de audit.
Stupoare în rândul multor auditori: adică CCR, instituția supremă de control în stat, membră INTOSAI și EUROSAI, subiect al numeroase schimburi de experiență cu SAI-uri europene de prestigiu, își desfășoară activitatea ignorând standardele internaționale de audit!!!
Aici ne vedem nevoiți să facem unele precizări necesare pentru cititori, precizări punctuale și bazate pe documente, menite a demantela minciuna și ipocrizia acestor transformări epocale, prin care domnul Busuioc a ”modernizat” Curtea de Conturi a României.
În primul rând vom da definiția consacrată de lege a ”standardelor de audit”: ”Standardele de audit reprezintă setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor și procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat”.
Care este raportul dintre standarde și legea națională ce reglementează organizarea și funcționarea unei Instituții Supreme de Audit (Curtea de Conturi a României)?
Să vedem întâi ce spune declarația de la Lima – INTOSAI P-1: ”The basic audit powers of Supreme Audit Institutions shall be embodied in the Constitution; details may be laid down in legislation”. În traducere aproximativă: atribuțiile SAI-ului trebuie (shall be!) încorporate în Constituție și detaliate prin lege.
Ce prevede în acest sens Legea 94/1992 ?
Articolul 1
(1)Curtea de Conturi exercită CONTROLUL asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
(2)FUNCŢIA DE CONTROL a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
Acum să vedem ce a făcut Curtea de Conturi, în sensul respectării prevederilor legale, până la venirea domnului Busuioc, conform lucrării publicate în septembrie 2010 sub titulatura ”Organisme internaționale ale Instituțiilor supreme de control și audit la care Curtea de Conturi a României este membră” :
”Principalele organizații care definesc acest sistem profesional la nivel internațional sunt Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Control și Audit (INTOSAI) și Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Control și Audit (EUROSAI) care promovează obiectivele INTOSAI la nivel regional, împreună cu celelalte șase organizații regionale constituite în funcție de criterii geografice (AFROSAI, ASOSAI, ARABOSAI, OLACEFS, PASAI și CAROSAI ).
INTOSAI este o organizație autonomă, independentă, apolitică și ne-guvernamentală, înființată în anul
1953, la inițiativa președintelui SAI Cuba, având inițial 43 de membri, și ajungând în prezent la 189 membri permanenți și 3 membri asociați.
Unul dintre obiectivele strategice ale acestui cadru de cooperare profesională la nivel internațional este dezvoltarea de standarde profesionale unitare ( Standarde de Audit, Norme Metodologice, Ghiduri, Manuale, etc..) în domeniul controlului și auditului finanțelor publice, prin intermediul cărora să se asigure o uniformitate si o armonizare a modului in care se desfășoară aceasta activitate pe întregul mapamond.
In calitatea sa de membră a INTOSAI și EUROSAI, Curtea de Conturi a României este parte integrantă a sistemului prezentat, iar documentele elaborate și aprobate în cadrul acestor înalte foruri profesionale internaționale devin în mod evident aplicabile și la nivel național. Astfel, Curtea de Conturi a României a fost și este preocupată atât de revizuirea și actualizarea normelor, standardelor, regulamentelor, ghidurilor și manualelor existente, cât și de elaborarea de noi metodologii de control și audit în conformitate cu cele mai recente dezvoltări pe plan internațional în acest domeniu.
Înalta Curte de Conturi a României a suferit diverse modificări organizatorice, iar în anul 1948 instituția a fost desființată. 25 de ani mai târziu, se înființa Curtea Supremă de Control Financiar, care a funcționat în perioada 1973-1990, fiind la rândul ei desființată imediat după Revoluția din 1989.
După înființarea Curții Supreme de Control s-au inițiat și oficializat relațiile Instituției Supreme de Control din România și Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Control și Audit ( INTOSAI) .
Astfel se explică și faptul că după reînființarea Curții de Conturi a României, prin Legea 94/1992, instituția și-a reluat calitatea de membru INTOSAI și totodată activitatea pe plan internațional. În această calitate participă activ la evenimente internaționale organizate în acest context.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, atât INTOSAI cât și EUROSAI își desfășoară activitatea prin
intermediul comitetelor, sub-comitetelor, grupurilor de lucru și a grupurilor operaționale și ale căror rezultate sunt dezbătute și aprobate cu ocazia întâlnirilor statutare ale acestora.
Având în vedere invitația adresată de INTOSAI membrilor săi pentru a depune eforturi în scopul stabilirii unui cadru eficient pentru adoptarea de standarde profesionale care să corespundă cerințelor și așteptărilor comunității SAI- urilor la nivel mondial, Curtea de Conturi a României a devenit membră a celui mai important Comitet al INTOSAI ( Comitetul pentru Standarde Profesionale – CSP)
În cadrul acestui Comitet INTOSAI, reprezentanții Curții de Conturi a României sunt invitați și participă la seminariile Sub-comitetului pentru Standarde de Control Intern.
De asemenea, în cadrul Comitetului INTOSAI privind Schimbul de Experiență (CSE), Curtea de Conturi a României participă activ la Grupul de lucru INTOSAI privind auditul mediului (WGEA INTOSAI) împreună cu alte 59 de SAI- uri. Acest grup de lucru este, de asemenea, cel mai important grup de lucru al INTOSAI, atât în ceea ce privește numărul de participanți, cât și în ceea ce privește semnificația actuală și globală a temei abordate.
Nu în ultimul rând, tot în cadrul CSE, Curtea de Conturi a României este membră a Grupului de Lucru INTOSAI privind auditul privatizării, al reglementării economice și al parteneriatului public – privat ( PPP) , în cadrul căruia se dezbat teme de interes deosebit pentru România, în contextul procesului de privatizare de substanță, ce a avut loc și încă are loc în țara noastră, precum și al parteneriatelor public – private, care câștigă din ce în ce mai multă importanță în perioada recentă.
INTOSAI își promovează obiectivele strategice generale la nivel regional prin Grupurile de Lucru Regionale, asigurând astfel posibilități de cooperare profesională și tehnică la nivel regional.
Curtea de Conturi a României face parte din EUROSAI, creată în 1990, grup care numără în prezent 50 de membri, reprezentând 26% din numărul total al membrilor INTOSAI.
In cadrul EUROSAI funcționează două grupuri de lucru și un grup operațional. Curtea de Conturi a României face parte din două grupuri de lucru și anume Grupul de Lucru privind Auditul Mediului (EUROSAI WGEA) și Grupul de Lucru privind Auditul Tehnologiei Informațiilor ( EUROSAI IT ).”
Credem că ar fi util să menționăm în acest context și faptul că în luna noiembrie 2010 a avut loc la Johannesburg, Africa de Sud, cel de-al XX – lea Congres INTOSAI, la care au participat instituții supreme de audit din 150 de state, potrivit organizatorilor și unde au fost luări de cuvânt interesante din care reproducem:
Henric Otbo, Preşedinte al PSC și Auditor General în Danemarca, în cadrul Congresului din 2010, a solicitat părților interesate și membrilor INTOSAI:
- să utilizeze cadrul de lucru ISSAI ca un cadru comun de referință pentru auditul din sectorul public;
- să compare standardele proprii de audit şi liniile directoare de aplicare a acestora (ghiduri sau regulamente) cu prevederile corespunzătoare din ISSAI;
- să implementeze ISSAI în conformitate cu mandatul legal al acestora, cu legislaţia şi reglementările naţionale
În discursul său, Președintele SAI din Africa de Sud Terence Nombembe s-a referit la „recunoașterea SAI ca instituție care face diferența în viața cetățenilor”, respectând principiul bunei guvernări, privind „dreptul cetățenilor de a fi informați” referitor la repartizarea și utilizarea resurselor publice, condiție necesară pentru un stat de drept.
Acest obiectiv implică o mare responsabilitate, de aceea este oare pregătită comunitatea INTOSAI să implementeze cu succes “Cadrul privind comunicarea și promovarea valorilor și beneficiilor SAI?”.
Acest lucru va fi cunoscut în timp, când publicul interesat va avea acces liber la rapoartele de audit și vor fi capabili să oblige reprezentanții aleși în mod democratic pentru a formula răspunsuri obiective și clare asupra recomandărilor formulate de auditorii independenți, folosind metoda demonstrării probelor cu respectarea disciplinei calității. Prin accesul liber al publicului la rapoartele de audit ale SAI și asupra altor documente (decizii, adrese ale nivelului de conducere), putem vorbi într-adevăr de transparență și responsabilitate ca parte componentă a sistemelor naționale democratice.
Unul dintre obiectivele Cadrului privind comunicarea și promovarea valorilor și beneficiilor SAI se dorește a fi “recunoașterea SAI ca instituție care face diferența în viața cetățenilor”.
Ce presupune acest obiectiv? Potrivit concepției noastre, ar trebui ca SAI-ul național să adopte o strategie de comunicare pentru a încuraja comunicarea activă și eficientă. Astfel, ar fi creată comunicarea internă și externă transparentă și echitabilă prin ascultarea “vocii cetățeanului”, iar SAI ar fi mai puternică având publicul de partea sa.
Ținând cont de interesul sporit al părților interesate interne și externe, SAI trebuie să aplice măsuri mult mai severe asupra entităților din sectorul public, pentru a contribui la prevenirea și combaterea corupției care pune în pericol securitatea socială, amenință ordinea de drept, creșterea economică, prosperitatea socială și reducerea sărăciei.
Deci cam în acest context a găsit domnul Busuioc Curtea de Conturi a României.
Dar, cum este un om gospodar și întreprinzător, domnul Busuioc sesizează ”situația catastrofală în care se află instituția”, își suflecă mânecile și se apucă de ”SAI pentru cetățean” – ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”.
Cum face asta? Prinde un proiect SIPOCA în valoare totală de 29.914.397,07 lei din care 25.123.266,26 lei contribuție UE și 4.791.13,81 lei contribuție proprie. Perioada de derulare a proiectului 2019-2023, rezumatul proiectului: Consolidarea capacitații instituționale a Curții de Conturi a României de a realiza activitatea de audit public extern în acord cu standardele internaționale în domeniu si așteptările societății.
Obiectivele specifice ale proiectului
- Îmbunătățirea planificării strategice la nivelul CCR.
- Actualizarea reglementarilor în domeniul auditului public extern.
- Întărirea capacitații profesionale în domeniul auditului public extern.
Odată rezolvată finanțarea, se purcede la cheltuirea fondurilor după cum urmează (dăm sumele consistente, restul de plimbări prin străinătate, team building și achiziții de aparatură informatică, le lăsăm să le descopere alte părți interesate):
- Contract nr. 9868/26.05.2021 – Civitta Strategy & Consulting SRL (Ascendis) în valoare de 6.578.423 lei fără TVA. Obiectul: cultura organizațională sau, în realitate, cum să diseminezi în rândul auditorilor tehnici moderne de vânzare și marketing.
- Contract nr. 95504/10.06.2019 – Telekom România Communications – în valoare de 18.802.192,79 lei fără TVA. Obiectul: ”dezvoltarea și implementarea unui sistem de identificare rapidă și păstrare a documentelor existente la nivelul CCR – SPID”. Exact, acel SPID care dintr-o platformă informatică de registratură și arhivare electronică documente a devenit ”cel mai avansat program de suport pentru activitatea de audit” și care funcționează precum ”trenurile CFR-ului”.
Ca și feedback al celor două contracte, din partea ”cobailor”, putem să sintetizăm:
În ceea ce privește cultura organizațională: cerculețul care la semnarea contractului avea mult verde în mijloc, după 6 milioane de lei fără TVA și câteva semnări de tip Amway-Oriflame și pastile de cultură, s-a colorat puțin mai mult în roșu (reprezentanții firmei și plătitorul erau tare bucuroși pe treaba asta).
De SPID am putea spune multe, dar ar roși hârtia dacă am reproduce ce mesaje de bine au auditorii la adresa programului de arhivare documente, ”împachetat ca program revoluționar de audit și etapă determinantă în digitalizarea instituției”. Dar să nu ne pierdem speranța, domnul Busuioc este pe cale să cumpere un alt program după cum s-a pronunțat.
Ca să putem înțelege cum s-a abătut acest miracol asupra instituției noastre credem că esențial este să analizăm ”viața și opera” titanului modernizării Curții de Conturi așa cum o regăsim imortalizată în analele vremii, citând surse deschise:
Conform CV-ului publicat pe site-ul instituției între anii 1992 și 1993 (UN DITAMAI ANUL!) urmează Școala de subofițeri de Poliție de la Câmpina. După absolvire, epuizat își ia liber doi ani sabatici, pentru că nu specifică nici o altă activitate până în anul 1995, când îl regăsim proaspăt conducător (observăm că din tinerețe avea aplecare către funcții de conducere ☺) de carte funciară la Judecătoria sector 4, unde activează până în anul 1999. În intervalul 1998 – 2002 își desăvârșește studiile, urmând cursurile facultății de drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu. Ce este de remarcat în această perioadă este poziția de ”lector” pe care o ocupă la Centrul de pregătire a personalului auxiliar și de specialitate în cadrul Ministerului Justiției în cursul anului 2001, deși nu avea finalizate studiile universitare (este genial omul!).
Urcă vertiginos pe scara profesională ocupând alternativ funcțiile de director adjunct, director general și președinte al consiliului de administrație în cadrul ANCPI.
Aici ne vom opri puțin pentru a reproduce consemnările presei din perioada supusă atenției cu privire la activitatea domnului Busuioc.
Fără a avea pretenția că le prezentăm în ordinea succesiunii lor, principalele fapte de arme care ne-au reținut atenția sunt:
Conform unei anchete Antena 3 din 2015, se demonstrează că dl. Busuioc a supervizat achiziția unui imobil cu 7 milioane de euro, preț supraevaluat de peste 10 ori, din păcate ancheta postului numai este disponibilă pe site, dar subiectul este prezentat suficient de detaliat în articolul ce poate fi lecturat accesând link-ul: https://argumentul.ro/single.php?id=1439.
Articolul pare tendențios la prima vedere, dar numai la prima vedere, pentru că omul a adus plus valoare instituției mărind valoarea activelor imobilizate, că doar nu crede cineva că a luat sediul cu el acasă. Poate în cel mai rău scenariu o parte din diferența dintre prețul de achiziție și cel de piață ☺.
Și în acest caz nu ar fi o tragedie, sincer, doar nu a dus banii prin conturi în America.
Un alt moment de mare însemnătate în cariera domnului Busuioc este cel legat de realizarea Cadastrului General acțiune despre care găsim amănunte interesante în următorul articol : https://jurnalul.ro/special-jurnalul/cine-va-pune-mana-pe-tortul-de-doua-miliarde-de-euro-de-la-cadastrului-general-604263.html.
Tușa de geniu dată programului este vizibilă astăzi când vedem ”România Cadastrată”, un succes de netăgăduit al reformatorului din povestea noastră.
În 2012 Inspectorii Corpului de Control al Guvernului au identificat nereguli in derularea unui proiect al Agenției de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru care BIRD a împrumutat României peste 47 milioane euro, indicându-i ca responsabili pe șeful Agenției (Mihai Busuioc) și foștii secretari de stat Giugea si Tanczos. Detalii pot fi găsite accesând link-ul https://jurnalul.ro/stiri/observator/nereguli-grave-la-agentia-de-cadastru-responsabili-seful-agentiei-si-fostii-secretari-de-stat-giugea-si-tanczos-619400.html.
Fără nici o legătură bănuim, fostul Prim ministru Victor Ponta l-a demis pe domnul Busuioc.
Un episod și mai interesant este cel care dezvăluie rădăcinile afecțiunii profunde pe care actualul președinte al CCR o are pentru auditorii pe care îi păstorește.
Pe scurt, în anul 2013 structura de specialitate din cadrul Curții de Conturi efectuează o misiune specifică la ANCPI. Printre alte constatări consemnează următoarea abatere:
În baza prevederilor art.8 alin. (5) din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare și ca urmare a Hotărârii Consiliului de Administrație nr.2/25.03.2010, între Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară și Uniunea Națională a Notarilor Publici a fost încheiat Protocolul de colaborare privind modul de efectuare a operațiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aprobat de către directorul general al A.N.C.P.I., prin Ordinul nr.309/07.07.2010, și publicat în Monitorul Oficial al României nr.475 din 09.07.2010. Protocolul de colaborare are ca obiect încasarea tarifelor aferente prestării serviciilor de publicitate imobiliară de către notarii publici, în numele A.N.C.P.I. şi pe chitanțe/facturiere puse la dispoziție de către aceasta sau pe bonuri fiscale care vor conține obligatoriu aceleași mențiuni cu chitanțele.
Contrar prevederilor legale în vigoare, conducerea A.N.C.P.I. a inclus în protocolul de colaborare încheiat cu U.N.N.P.R. posibilitatea ca sumele încasate de notarii publici să fie virate în perioada 20 – 25 a lunii următoare celei în care acestea au fost încasate, într-o singură tranșă, prin ordin de plată sau prin mandate poștale, într-un cont unic deschis de către A.N.C.P.I. la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București. În plus, prin protocol nu au fost stabilite obligațiile notarilor publici în situația în care nu respectă termenele de plată.
…………………………………
Deoarece, potrivit protocolului de colaborare încheiat, tarifele aferente prestării de către A.N.C.P.I. a serviciilor de publicitate imobiliară s-au încasat de către notarii publici în numerar, în numele A.N.C.P.I. şi pe chitanțe ale A.N.C.P.I., având în vedere prevederile Legii nr. 329/2009 și ale O.M.F.P. nr.3156/2009, mai sus invocate, rezultă obligația conducerii A.N.C.P.I. de a se asigura ca aceste tarife încasate să fie depuse de către notarii publici în prima zi lucrătoare de la încasare, în contul A.N.C.P.I. ….. de unde A.N.C.P.I. avea obligația să le vireze în termen de cel mult două zile lucrătoare de la încasare în contul corespunzător de venituri ale bugetului de stat.
Însă, contrar prevederilor legale în vigoare și a competențelor sale legale, conducerea A.N.C.P.I. a permis prin protocolul de colaborare încheiat cu U.N.N.P.R., cu aprobarea Consiliului de Administrație, ca sume ce constituie venituri ale bugetului de stat să rămână o perioadă de timp la dispoziția notarilor publici și să fie virate către A.N.C.P.I. și către bugetul de stat cu întârzieri de până la 55 de zile.
………………………………….
În timpul misiunii de audit financiar, echipa de audit a estimat la 3.878.522,14 lei valoarea dobânzilor datorate de A.N.C.P.I. pentru nerespectarea termenelor de plată către bugetul stat a veniturile încasate în perioada august 2010 – decembrie 2012 de către notarii publici în numele și pe chitanțierele A.N.C.P.I., în baza prevederilor protocolului de colaborare încheiat de către A.N.C.P.I. cu U.N.N.P.R, aprobat prin Ordinul nr. 309/2009 al directorului general al A.N.C.P.I.
Este inutil să precizăm că această abatere a rămas executorie precum și faptul că notarii nu au suportat penalitățile constatate
Cine să fi fost conducătorul ANCPI? O fi fost relevant faptul că soția dânsului activa ca notar? Mare mister. Și parcă filmul cu adăugarea la lege prin Ordine administrative l-am mai văzut undeva. Mai precizăm doar că domnul Busuioc a fost numit Președinte al Curții de Conturi în timp ce ANCPI avea un proces cu dânsul de recuperare a acestor sume. Nici nu îndrăznim să ne gândim care a fost rezultatul litigiului.
Aici poate că ar trebui să recitim declarațiile fostului ministru de finanțe Teodorovici care în mod ostentativ și-a depus candidatura pentru funcția de Președinte al Curții de Conturi odată cu domnul Busuioc și eventual să-i dăm și dreptate:
”Senatorul PSD Eugen Teodorovici, președintele Comisiei de buget-finanțe din Senat, a propus, marți, în cadrul ședinței comisiilor reunite de buget finanțe, ca ANI să fie sesizată cu privire la o stare de incompatibilitate a candidaților pentru conducerea Curții de Conturi, având în vedere că unii dintre ei sunt ordonatori de credite.
În preambulul propunerii, Teodorovici și-a depus formal candidatura la funcția de președinte al Curții de Conturi, după care în momentul următor a anunțat că-și retrage candidatura, invocând că în urmă cu câțiva ani când a candidat la aceeași funcție a fost respins pe motiv de incompatibilitate.
„Gândiți-vă la următorul lucru, plecând de la o Hotărâre a Curții de Conturi, Hotărârea Curții de Conturi nr. 54 din 27 mai 2010 se referea la revocarea mea din funcție ca auditor al acestei instituții pe motiv, la acea vreme, de incompatibilitate. Cu alte cuvinte, avem ordonatori de credite astăzi care pot, dacă votul de aici și mâine din plenul reunit este în acest sens, să-și închidă practic ceea ce au făcut ca și activitate în anii trecuți chiar și cel curent.
Eu vă rog să discutăm și să supunem chiar la vot înainte să audiem fiecare candidat în parte, mi se pare normal ținând cont ce înseamnă Curtea de Conturi în orice țară și mai ales în România să cerem un punct de vedere la cei care se pot pronunța vizavi de vreo stare sau nu de incompatibilitate, adică ANI. Și să ne spună, ca să evităm orice situație neplăcută pe viitor, dacă cei înscriși sau cei rămași pe o listă scurtă sunt sau nu într-o stare de incompatibilitate sau nu, așa cum Curtea de Conturi a spus-o în 2010.
Mai mult, ținând cont de faptul că două treimi din cei astăzi consilieri de conturi rămân în funcție. Astăzi, uitându-mă la lista de candidați, cred că sunt foarte multe prezențe aici care se află în situația pe care Curtea o invoca în 2010, și anume aceea de posibilă incompatibilitate. (…) Cei astăzi înscriși sunt ordonatori de credite în structurile publice pe care le reprezintă”, a spus Teodorovici.
De asemenea dorim să facem un scurt comentariu asupra afirmației făcută de Președintele Curții de Conturi în cadrul întâlnirii avute cu toți auditorii (de prezentare a succesului deosebit avut în procesul de reformare a culturii organizaționale), și care a stârnit revoltă în rândul majorității acestora.
Reproducem aproximativ:
Curtea de Conturi exercita un control de tip SOVIETIC concentrându-se pe identificarea fraudei și a persoanelor ce se fac vinovate (ne-a făcut și o schemă cu telefonul ca să înțelegem, însă pe colegii care nu își permit telefoane Iphone i-a derutat cumplit).
Păi bine domnule Busuioc, dacă CCR era o instituție care opera cu proceduri de tip sovietic, după toate „năzdrăvăniile” pe care le-ați făcut pe la cadastru și în toate instituțiile pe unde ați trecut, nu credeți că acum v-ați fi ”jucat de-a digitalizarea” contribuind prin propriul efort la edificarea unor investiții de tipul Canalului Dunăre-Marea Neagră în loc să ocupați în cadrul ei cea mai înaltă funcție de conducere?
Dacă tot am amintit întâlnirea cu auditorii, simțind tristețea din glasul președintelui cu privire la faptul că nu a putut urma seminarul ASCENDIS, îi recomandăm să lectureze broșura dată de aceștia spre studiu auditorilor – ”Liderii mănâncă ultimii”. Credem că i-ar fi utilă ținând cont că în Curtea de Conturi ”liderii” mănâncă primii și ce este și mai jalnic, mănâncă tot, de nu mai rămâne nici de o normă de hrană pentru angajați. Da, nivelul de maxim 30% al sporurilor la nivel de ordonator este atins prin includerea în calcul atât a indemnizațiilor de ședință încasate de consilieri (încă un salariu lunar care nu este evidențiat ca indemnizație de bază) precum și sporul de gestionare informații clasificate acordat, fără să fie prevăzut legal, funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Secretariatului General al CCR.
Și pentru că România știe să-și recompenseze valorile, domnul Busuioc a fost și decorat de Președintele României cu ocazia unei aniversări scoase din joben de prestidigitatorul nostru, și anume 30 de ani de la reînființarea CCR. A organizat și o conferință internațională tot cu marea digitalizare a Curții de Conturi (SPID-ul).
În fine, i s-a acordat Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru (să ne ținem bine!):
”Contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului”.
Ca final am ales să închidem povestea citând dintr-un editorial al jurnalistului Cătălin Tolontan, intitulat ”Mihai Busuioc, omul lui Dragnea la Curtea de Conturi, a pornit o anchetă internă, supărat că publicul a aflat de neregulile descoperite în achizițiile COVID-19!”:
”Omul susținut de PSD care îngroapă încet și sigur Curtea de Conturi.
Sub Mihai Busuioc, Curtea de Conturi a pierdut gradual din forță. Auditorii au fost puși sub asaltul primarilor de la mai multe partide, dar în primul rând de la PSD, căci aceștia îl știu bine pe Busuioc, de pe vremea când era secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării condus de Liviu Dragnea.
……………………..
Așa arată politizarea în forma ei pură. OAMENI CARE NU IUBESC CEEA CE FAC, CARE NU-ȘI RESPECTĂ COLEGII ȘI MISIUNEA PUBLICĂ, sunt puși în fruntea unor instituții esențiale și ei sacrifică totul pentru frici mici și interese mărunte.” https://www.libertatea.ro/opinii/tolo-curtea-de-conturi-mihai-busuioc-dragnea-ancheta-interna-3055851
De altfel, nu Curtea de Conturi a fost instituția aia care a frânat dezvoltarea României, ci exact acel fenomen în care dvs. vă regăsiți și îl încurajați nu de ieri de azi și față de care Comisia Europeana într-o COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, din data de 03.05.2023, se pronunța astfel:
„corupția este extrem de dăunătoare pentru societate, pentru democrațiile noastre, pentru economie și pentru cetățeni. Aceasta subminează instituțiile de care depindem, diminuându-le credibilitatea, precum și capacitatea de a pune în aplicare politici publice și servicii publice de calitate. Corupția acționează ca un factor favorizant al criminalității organizate și al ingerințelor străine ostile. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției sunt esențiale atât pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a menține statul de drept și încrederea în guvernanți și în instituțiile publice. Corupția reprezintă un obstacol în calea creșterii economice durabile, deturnând resurse de la rezultatele productive, subminând eficiența cheltuielilor publice și accentuând inegalitățile sociale”.
Astfel, chiar dacă în ultimii ani factorul politic a eliminat din hotărârile CSAT și implicit din Strategia de Apărare a Țării, corupția ca risc asupra siguranței naționale, ea rămâne totuși chiar riscul cel mai mare având în vedere că a devenit endemică și ne plasează în rândul țărilor fruntașe la acest capitol, fiind chiar un atentat la fibra biologică a poporului român și la viitorul României dacă ne-am rezuma doar la ce se întâmplă în domeniul sănătății și al educației.
Și dacă facem un recurs la memorie, în anul 2014, însuși dl. George Cristian Maior, șeful SRI, a apreciat corupția ca pe o amenințare la adresa securității naționale, o chestiune gravă, care dacă nu este combătută, creează mari probleme unui stat modern care vrea să asigure securitate și prosperitate cetățenilor săi.
Așadar, nu Curtea de Conturi a României prin angajații săi (pentru că instituția funcționează prin angajați cu atribuții de execuție și intrați prin concurs și membri numiți exclusiv pe criterii politice și implicit consilieri personali ai acestora din urmă) a blocat sau blochează dezvoltarea României, ci sistemul din care domnul Busuioc face parte, dacă ne raportăm doar la nenumăratele articole de presă din care am prezentat câteva și asta pentru că nu toți am avut norocul domnului Busuioc de a fi crescuți de o DOIKA (TELECOM SRL), deși certificatul de bună purtare nr. 840 din 10 iulie 2003 avea alt profil educațional și nu avea nici o legătură cu ăla micu, cu Sebi, de l-ați nășit împreună cu Marcel. Cam mare darul la final!
La cele menționate mai sus, pentru a contura profilul domnului Busuioc, mai adăugăm faptul că pentru acesta respectarea legii este doar o chestiune opțională, întrucât nu ne putem explica faptul că, deși a fost notificat de nenumărate ori de către sindicatul SNAPER și FNSA pentru a pune în aplicare prevederile Legii dialogului social privind negocierea unui contract colectiv de muncă, acesta a ignorat complet dialogul social, lansând, în timpul unei ședințe publice desfășurate online, o invitație intempestivă, ”la nervi” președintelui SNAPER de a participa la următoarea ședință de PLEN pentru a-și spune nemulțumirile.
Președintele SNAPER nu are nemulțumiri personale ce pot fi discute în Plen, întrucât acestea fac obiectul unor litigii ce sunt de competența instanțelor de judecată, iar la solicitările SNAPER privind negocierea unui contract colectiv de muncă se răspunde în scris, în mod oficial cu stabilirea unor termene rezonabile, astfel încât toți factorii sociali implicați (conduceera SNAPER, conducerea FNSA, precum și restul sindicatelor din cadrul CCR) să poată participa la discuții, conform prevderilor legii dialogului social.
PS: În episodul următor vom prezenta cine sunt consilierii și directorii din cadrul CCR (cu amănunte și detalii), care îl sprijină și încurajează pe domnul Busuioc în acest plan sinistru de îngropare a Curții de Conturi și care, da domnule Busuioc, constituie o reală amenințare la adresa SIGURANȚEI NAȚIONALE, atât timp cât frauda și corupția pe care această instituție a fost menită să le combată, vor fi considerate de asemenea amenințări la adresa SIGURANȚEI NAȚIONALE.
Țineți aproape… Urmează episoul 2. Toți oamenii Președintelui”
