Primăria Capitalei recurge la un împrumut de 29,73 milioane de euro pentru continuarea proiectelor de consolidare seismică, după pierderea celei mai mari părți a finanțării urmărite prin PNRR. Primarul general Ciprian Ciucu susține că lucrările deja începute nu trebuie abandonate, chiar dacă municipalitatea trebuie să se împrumute.
În ședința Consiliului General din 27 octombrie, edilul a vorbit despre aproximativ 700 de clădiri cu risc seismic și despre resurse insuficiente pentru intervenții. Finanțarea de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei vizează proiectele aflate în derulare, nu întregul necesar al Bucureștiului.
Ce a votat Consiliul General
Consilierii au aprobat, cu 40 de voturi pentru și două abțineri, proiectul privind constituirea fondului de risc aferent împrumutului. Hotărârea stabilește mecanismul financiar și convenția dintre Municipiul București, în calitate de garant, și administrația care gestionează consolidările.
Este vorba despre Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, cunoscută ca AMCCRS. Împrumutul contractat de aceasta se bazează pe acordul din 23 decembrie 2025, iar municipiul garantează finanțarea.
Votul din 27 octombrie nu echivalează cu aprobarea unor lucrări noi pentru toate imobilele vulnerabile. El reglementează fondul de risc și obligațiile aferente garanției pentru creditul deja contractat, folosit la cofinanțarea proiectelor existente.
Ciucu spune că s-au pierdut 95% din fondurile PNRR
Primarul general a declarat că 95% din banii europeni pe care administrația de consolidări trebuia să îi acceseze au fost pierduți înainte de preluarea mandatului său. Procentul și explicația privind momentul pierderii finanțării îi aparțin edilului.
Potrivit explicațiilor pe care Ciucu spune că le-a primit de la conducerea AMCCRS, întârzierile au fost legate de avizarea la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și de autorizarea din cadrul Primăriei Capitalei.
Edilul a prezentat creditul drept alternativa la abandonarea proiectelor. El a invocat dobânda redusă și finanțarea pe termen lung, subliniind că banii sunt destinați consolidării clădirilor cu risc seismic, nu altor tipuri de amenajări urbane.
Proiectele noi au nevoie de alte surse
Răzvan Munteanu, directorul general al AMCCRS, a explicat că împrumutul asigură cofinanțarea lucrărilor aflate deja în desfășurare. Pentru proiectele care urmează să înceapă, instituția încearcă să obțină bani dintr-un alt program și se află în curs de contractare.
Primarul a anunțat că vor continua și discuțiile cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru găsirea unor surse suplimentare. Primăria are în administrare 50 de proiecte de consolidare, în timp ce numărul clădirilor vulnerabile este mult mai mare.
Această diferență limitează aria soluției financiare prezentate acum: creditul permite continuarea unor intervenții, dar nu acoperă automat toate lucrările de care ar avea nevoie Capitala. Ciucu a recunoscut că banii disponibili pentru consolidări nu sunt suficienți.
Garanția poate acoperi obligații de 44,595 milioane de euro
Valoarea împrumutului este de 29,73 milioane de euro. Separat, convenția prevede că totalul obligațiilor acoperite prin garanția municipiului poate ajunge la 44,595 milioane de euro, incluzând principalul, dobânzile, comisioanele și celelalte costuri contractuale.
Pentru riscurile financiare asociate garanției, AMCCRS va constitui un fond de 148.650 de euro. Acesta reprezintă 0,5% din valoarea împrumutului și va fi acumulat treptat, în perioada 2026–2030.
Fondul de risc nu trebuie confundat cu suma disponibilă pentru șantiere. Este o componentă a mecanismului de garantare, distinctă atât de principalul creditului, cât și de plafonul obligațiilor pe care municipalitatea le garantează.
Consolidarea, legată și de refacerea centrului orașului
Ciucu susține că lucrările pot contribui și la regenerarea centrului Bucureștiului. În viziunea sa, continuarea intervențiilor publice ar trebui să încurajeze proprietarii și investitorii privați să participe la consolidarea clădirilor și la creșterea atractivității zonei.
Tema numărului mare de imobile vulnerabile a apărut și înaintea mandatului său. Într-o dezbatere relatată în decembrie 2025, Ciucu vorbea despre mai mult de 700 de clădiri și despre necesitatea unui plan multianual, cu prioritizarea intervențiilor.
Atunci, el enumera printre cauzele întârzierilor proiectarea deficitară, lipsa finanțării la timp, avizele întârziate și problemele cu executanții. Soluția financiară discutată acum răspunde unei părți a acestor dificultăți, prin asigurarea cofinanțării pentru proiectele deja pornite.
