Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings se apropie de data publicării noii analize asupra economiei românești, iar primele semnale indică faptul că indicatorii macroeconomici actuali nu impun o scădere imediată a ratingului suveran. Această evaluare, așteptată pe piața financiară cu maximă atenție, reprezintă un test crucial pentru credibilitatea politicilor fiscale ale țării noastre.
România deține în prezent un rating de BBB- cu perspectivă negativă, cea mai joasă treaptă din categoria investițiilor de grad. Menținerea acestui calificativ este esențială pentru costul finanțării datoriei publice și pentru încrederea investitorilor străini. Orice retrogradare ar putea majora dobânzile la care statul se împumută pe piețele internaționale, cu efecte directe asupra bugetului național.
Ce arată indicatorii economici
Datele preliminare analizate de S&P sugerează că, deși deficitul bugetar rămâne încă ridicat, tendința de consolidare fiscală nu a fost abandonată. Agenția a luat în calcul evoluția produsului intern brut, dinamica inflației, deficitul contului curent și nivelul datoriei publice. Concluzia preliminară este că, în acest moment, nu există presiune imediată pentru retrogradare, dar nici motive de relaxare.
Un indicator care atrage atenția este deficitul balanței de plăți a contului curent, estimat de S&P la 7,2 la sută din PIB pentru finalul anului 2026. Această valoare este de peste două ori și jumătate mai mare decât media din regiune și reprezintă o vulnerabilitate structurală a economiei românești. Agenția a avertizat în repetate rânduri că o ajustare dureroasă a acestui dezechilibru ar putea duce la o aterizare forțată a economiei.
Condițiile pentru menținerea ratingului
Pentru ca România să-și păstreze ratingul actual, S&P consideră că noul guvern va trebui să implementeze o serie de măsuri clare de reformă. Reducerea cheltuielilor publice neperformante, eficientizarea colectării taxelor și accelerarea absorbției fondurilor europene sunt printre prioritățile menționate. Fără aceste eforturi, perspectiva negativă ar putea fi transformată într-o retrogradare la următoarea revizuire.
De asemenea, stabilitatea politică este un factor luat în considerare. Criza guvernamentală prelungită și dificultatea formării unei majorități stabile pot influența negativ evaluarea. Agenția de rating urmărește îndeaproape capacitatea Executivului de a aplica programul de guvernare asumat și de a respecta țintele de deficit convenite cu instituțiile internaționale.
Schimbările așteptate la nivelul Guvernului
Indiferent de forma finală a cabinetului, S&P așteaptă ca noul guvern să adopte o abordare mai restrictivă în privința cheltuielilor. Subvențiile generoase din energie, majorările salariale nesustenabile și pensiile speciale sunt considerate factori care alimentează dezechilibrele. O reformă reală a sectorului public, inclusiv a companiilor de stat cu pierderi, este considerată indispensabilă.
Pe partea de venituri, agenția ar dori să vadă progrese în combaterea evaziunii fiscale și în extinderea bazei de impozitare. Digitalizarea administrației fiscale și utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea contribuabililor care nu-și declară veniturile sunt direcții promițătoare, dar care necesită timp și resurse semnificative pentru a da roade.
Impactul asupra piețelor financiare
O decizie de menținere a ratingului, chiar și cu perspectivă negativă, ar fi primită cu ușurare de piețe. Dobânzile la obligațiunile de stat s-ar putea stabiliza, iar leul ar avea un reper de încredere. Invers, o retrogradare ar declanșa o reacție negativă pe piețele de capital, ar majora costul creditului pentru companii și ar putea afecta încrederea consumatorilor.
Băncile centrale din regiune urmăresc cu atenție deciziile agențiilor de rating, deoarece acestea influențează fluxurile de capital. Investitorii instituționali, care dețin o parte importantă din datoria publică românească, au reguli stricte privind calitatea activelor pe care le pot deține. O scădere sub pragul de investiție de grad i-ar obliga să vândă masiv, ceea ce ar presiona dobânzile în sus.
Perspectiva pe termen mediu
Analiștii economici români consideră că evaluarea S&P este un moment de adevăr pentru politicile macroeconomice ale țării. Chiar dacă ratingul nu este scăzut imediat, perspectiva negativă funcționează ca un avertisment. România are la dispoziție circa șase până la doisprezece luni pentru a demonstra că este serioasă în privința reformelor.
În acest interval, performanța economică, stabilitatea politică și calitatea guvernanței vor fi evaluate continuu. Succesul depinde de capacitatea clasei politice de a pune de acord interesele divergente și de a pune pe primul loc stabilitatea macroeconomică. Dacă această fereastră de oportunitate este rată, consecințele ar putea fi dificil de gestionat.
BBB-/A-3 – ratingul actual al României, cu perspectivă negativă
Deficit cont curent 7,2% din PIB, de două ori și jumătate peste media regională
Fără retrogradare imediată, dar fără motive de relaxare
Reforme fiscale și reducerea cheltuielilor neperformante, cerute de S&P
Stabilitate politică, factor cheie în evaluarea viitoare
Surse: Digi24, Antena 3 CNN, HotNews.
