Institutul Național de Statistică a publicat datele provizorii privind veniturile și cheltuielile populației pentru primele șase luni ale anului 2026, iar cifrele prezintă un tablou detaliat al situației economice a gospodăriilor din România. Veniturile totale medii lunare au ajuns la 9.444 de lei pe gospodărie, o valoare care ascunde însă diferențe majore între clasele sociale.
Datele au fost culese prin ancheta asupra bugetelor de familie, un instrument statistic care urmărește structura veniturilor și modul în care populația cheltuiește banii. Ancheta este reprezentativă la nivel național și oferă o imagine clară asupra inegalităților care persistă în societatea românească.
Structura veniturilor unei gospodării
Principalul pilon al veniturilor rămâne salariul și câștigurile asociate activităților dependente, care reprezintă aproximativ 65 la sută din total. Pe locurile următoare se situează veniturile din prestații sociale, inclusiv pensiile și indemnizațiile, urmate de câștigurile din activități agricole și din conturi proprii. Veniturile din proprietate și din transferuri rămân proporții modeste pentru majoritatea gospodăriilor.
O analiză pe decile de venit arată că cele mai bogate 10 la sută dintre gospodării câștigă de peste zece ori mai mult decât cele mai sărace 10 la sută. Această discrepanță este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și reflectă atât decalajele de pe piața muncii, cât și diferențele de acces la educație și la oportunități economice.
Cum se cheltuiesc banii
Cheltuielile totale medii lunare au fost de 8.015 lei pe gospodărie, reprezentând 84,9 la sută din veniturile totale. Pe persoană, cheltuiala medie a ajuns la 3.316 lei. Cea mai importantă parte a bugetului, aproximativ 35 la sută, este alocată consumului de bunuri alimentare și băuturi nealcoolice, o pondere care plasează România printre țările cu cel mai ridicat coeficient alimentar din Europa.
Utilitățile și întreținerea locuinței ocupă un alt segment important, de peste 15 la sută din cheltuieli. Transportul, sănătatea și educația completează principalele categorii de consum. Economiile rămân reduse pentru majoritatea gospodăriilor, ceea ce înseamnă că orice șoc economic major, cum ar fi o creștere bruscă a prețurilor sau o pierdere de venit, poate afecta grav stabilitatea financiară a familiilor.
Discrepanțe regionale evidente
Veniturile medii variază considerabil în funcție de regiune. Bucureștiul și zona de vest a țării depășesc media națională cu aproximativ 25 la sută, în timp ce regiunile nord-est și sud se situează semnificativ sub aceasta. Urbanul rural divide este la fel de pronunțată: gospodăriile din mediul rural câștigă, în medie, cu 30 la sută mai puțin decât cele din orașe.
Aceste diferențe regionale sunt alimentate de polarizarea economică: marile companii și investitorii se concentrează în București și în câteva centre regionale, lăsând restul țării în urmă. Programele guvernamentale de dezvoltare regională au avut rezultate limitate până acum, iar infrastructura deficitară și lipsa locurilor de muncă bine plătite perpetuează decalajele.
Impactul inflației asupra veniturilor reale
Deși veniturile nominale au crescut cu aproximativ 4,5 la sută față de perioada similară a anului trecut, inflația a erodat o parte importantă din acest avans. Cheltuielile totale au crescut în același ritm, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a rămas relativ stabilă, fără îmbunătățiri reale semnificative. Pentru gospodăriile cu venituri mici, chiar și o inflație moderată are un impact disproporționat, deoarece cheltuielile cu alimentele și utilitățile reprezintă o parte mai mare din buget.
În același timp, gospodăriile bogate au beneficiat de creșterea veniturilor din investiții și din proprietăți, care au avansat mai rapid decât inflația. Această dinamică duce la o accentuare a inegalităților, chiar și în condițiile unei creșteri economice aparent favorabile tuturor.
Politici publice și redistribuire
Datele INS sunt folosite de autorități pentru calibrarea politicilor sociale. Majorarea pensiilor, indexarea alocațiilor pentru copii și creșterea salariului minim sunt instrumente prin care statul încearcă să reducă discrepanțele. Experții însă atrag atenția că măsurile punctuale nu sunt suficiente fără o reformă structurală a pieței muncii și a sistemului educațional.
În opinia economiștilor, reducerea inegalităților presupune investiții masive în educație, infrastructură și servicii publice de calitate. Fără acestea, România riscă să rămână o țară cu două viteze, unde o mică parte a populației beneficiază de prosperitate, în timp ce majoritatea se descurcă cu venituri modeste și perspective limitate.
9.444 lei – venitul mediu lunar pe gospodărie
8.015 lei – cheltuielile medii lunare pe gospodărie
84,9 la sută – raportul cheltuieli venituri
3.316 lei – cheltuiala medie lunară pe persoană
4,5 la sută – creșterea cheltuielilor față de anul anterior
Surse: Antena 3 CNN, Bursa.ro.
