Dacă nu reușești să pui bani de-o parte, ești în aceeași situație cu aproximativ 4 din 10 români. Câți ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută de șase salarii

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 18-11-2026 10:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

Aproape șase din zece români spun că reușesc să pună bani deoparte într-o lună obișnuită, dar economisirea nu înseamnă automat protecție în fața unei probleme financiare serioase. Barometrul datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România, arată că 73,1% dintre respondenți nu ar putea suporta o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare. Rezultatele descriu atât dificultatea de a strânge bani, cât și limitele rezervelor deja constituite.

Câți români reușesc să economisească

Proporția celor care economisesc într-o lună obișnuită este de 57,9%. Ceilalți reprezintă aproximativ patru din zece respondenți. Indicatorul se referă la comportamentul de economisire al gospodăriei, nu la existența unei sume suficiente pentru orice urgență. A pune periodic bani deoparte și a putea acoperi o cheltuială mare sunt două lucruri diferite, măsurate separat în cercetare.

Ponderea celor care economisesc rămâne în jurul valorii de 58%, însă diferențele dintre categorii sunt importante. Dintre persoanele cu studii superioare, 73,1% declară că economisesc lunar. În București-Ilfov, proporția ajunge la 68,6%, iar în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani este de 68,1%.

Șase salarii nu reprezintă o recomandare de economisire

Cercetarea folosește o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii pentru a testa rezistența financiară a gospodăriilor. Numai 26,9% dintre participanți consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment. În grupa de vârstă 56–65 de ani, proporția celor care ar putea suporta această cheltuială scade la 20,5%.

Separat, 31,1% dintre respondenți au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni. Acest rezultat nu trebuie confundat cu primul: venitul salarial și cheltuielile lunare nu sunt același reper. Datele prezentate nu stabilesc un număr de salarii pe care fiecare persoană ar trebui obligatoriu să îl păstreze pentru situații neprevăzute.

Cât pun deoparte cei care au această posibilitate

În rândul celor care economisesc, suma mediană lunară este de aproximativ 1.000 de lei. Media este mai ridicată: aproximativ 2.200 de lei în 2026, față de circa 1.900 de lei în 2025. Diferența arată că valorile mai mari economisite de unele gospodării influențează media, fără ca această sumă să descrie situația tuturor participanților.

Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte. Studiul nu echivalează însă alegerea numerarului cu o rezervă suficientă. Pentru evaluarea siguranței financiare contează și raportul dintre banii disponibili, cheltuielile gospodăriei și obligațiile care trebuie achitate.

De ce nu rămân bani la sfârșitul lunii

Lipsa resurselor financiare este invocată de 83% dintre cei care nu economisesc. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%. Aceste răspunsuri arată că dificultatea nu poate fi redusă la simpla lipsă de voință sau la neatenția față de buget.

Utilitățile și serviciile de bază sunt priorități pentru 91,3% dintre respondenți, iar alimentele pentru 85,5%. Sănătatea ocupă locul al treilea, cu 75,4%. În același timp, 12% dintre participanți declară că au cel puțin o plată restantă, ceea ce adaugă presiune asupra banilor disponibili.

Fragilitatea financiară crește

Indicele Sustenabilității Financiare a coborât la 50 de puncte în 2026, după 52 în 2025 și 56 în 2024. Ponderea persoanelor cu o situație financiară fragilă a urcat de la 27,2% la 33,7%. Proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut, în același timp, de la 33,4% la 28,1%.

Nevoia de orientare practică rămâne ridicată: 70,3% consideră că trebuie să își îmbunătățească educația financiară, iar 31,2% nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice în august–septembrie 2026, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 persoane cu vârste între 18 și 65 de ani.

Restanțele arată o altă presiune asupra bugetelor

Valoarea medie a restanțelor a rămas sub 4.200 de lei, la un nivel constant față de 2025. În cazul creditelor bancare și al împrumuturilor de la instituții financiare nebancare, media ajunge la aproximativ 5.800 de lei. Pentru datoriile către cunoștințe, valoarea este de aproape 5.700 de lei, iar pentru facturi și servicii de aproximativ 2.000 de lei.

Achitarea obligațiilor are și o componentă personală: 26% dintre cei cu restanțe spun că vor să își recapete liniștea și să reducă stresul. Pentru 35,9%, principalul motiv invocat este că plata datoriilor reprezintă un lucru cinstit și moral.

Surse: Profit.ro

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri