„Răspândirea mașinilor personale ca «bun de masă» a condus la o politică de adaptare a orașului modern la cerințele automobilelor, în detrimentul oamenilor", este de părere conf. dr. arh. Mihaela Hermina Negulescu, care predă un curs de „mobilitate urbană” studenților din anul III de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București și coordonează un program de master pe aceeași temă.
Bucureștiul suferă și de pe urma unei planificări urbane după un model dintr-o perioadă în care nu existau atât de multe mașini personale. Pentru că era comunism.
Și, imediat după ce comunismul a dispărut, au început să apară mașinile. Din ce în ce mai multe.
„La noi, explozia automobilității s-a produs începând cu 1990, într-un context de planificare și expertiză nepregătit să o gestioneze corect ”, spune Negulescu.
„Singura problemă, ca de obicei în România, este că administrația locală comandă studii, unele bine făcute, ca acesta, după care nu face nimic cu ele”, este părerea unui alt arhitect consultat de Digi24.ro, Mihai Munteanu.
Vezi și:
Nimic nu mai este sigur în România, nici să dai șpagă. Întâlnirile de afaceri se mută peste granițe
Un fost senator român trage un puternic semnal de alarmă: Serviciile secrete ale Federației Ruse organizează o misiune de destabilizare a societății române
Veste importantă! Pensii mai mari doar pentru anumiți pensionari
