Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că a votat rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru tineret și susține păstrarea unei alocări de cel puțin 12,5% din resursele Fondului Social European pentru persoanele sub 30 de ani. Măsurile vizează locurile de muncă, educația și formarea profesională. În România, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Ce presupune Garanția pentru tineret
Pentru un tânăr, trecerea de la școală la primul loc de muncă poate face diferența pentru întreaga sa viață. Rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru tineret este unul dintre cele mai importante instrumente europene prin care statele membre îi pot ajuta pe tineri să își găsească un loc de muncă de calitate sau să continue studiile.
Pe baza acestei garanții, tinerii sub 30 de ani care își pierd locul de muncă sau părăsesc educația formală ar trebui să primească, în cel mult patru luni, o ofertă de calitate pentru un loc de muncă, continuarea educației, o ucenicie sau un stagiu. Acest mecanism funcționează ca o rețea de siguranță pentru cei care altfel ar risca să rămână în afara pieței muncii.
Bani alocați din Fondul Social European
În viitorul buget european, Parlamentul European vrea să păstreze un Fond Social European distinct și să mențină o alocare de cel puțin 12,5% din resursele sale pentru tinerii sub 30 de ani, destinați locurilor de muncă, educației și formării. Dan Motreanu susține ferm această alocare și atrage atenția că, în bugetul propus de Comisia Europeană, această sumă specifică nu mai este garantată.
Parlamentul European a intervenit pentru a menține această pondere minimă, considerând că tinerii sunt o categorie vulnerabilă care necesită investiții susținute. Fără această alocare dedicată, fondurile ar putea fi dispersate către alte grupuri sociale, lăsând tinerii în continuare pe marginea politicilor publice.
Sprijin pentru tinerii din mediul rural
O altă solicitare privește identificarea tinerilor care întâmpină probleme în găsirea unui loc de muncă și acordarea unui sprijin adaptat acestora. Statele membre sunt îndemnate să îi identifice mai bine pe tinerii care întâmpină dificultăți și să le ofere sprijinul de care au nevoie, inclusiv tinerilor din mediul rural și celor din comunități vulnerabile.
În România, discrepanțele dintre urban și rural sunt accentuate, iar tinerii din zonele defavorizate au acces limitat la oportunități. Programul de Garanție pentru tineret ar trebui să includă măsuri speciale pentru transport, consiliere și burse de formare profesională adresate acestui grup.
Condiții decente de muncă și stagiile plătite
Rezoluția mai solicită condiții decente de muncă, salarii echitabile, protecție socială, acces la formare și orientare profesională și perspective reale de dezvoltare a unei cariere. Motreanu menționează separat și situația stagiilor, cerând remunerarea echitabilă a stagiilor oferite prin Garanția pentru tineret.
Această prevedere vine ca răspuns la practica unor angajatori de a folosi stagiile ca sursă de muncă neplătită sau subplătită. Parlamentul European dorește ca tinerii să fie tratați ca angajați cu drepturi depline și nu ca forță de muncă ieftină.
Situația tinerilor din România
Dan Motreanu atrage atenția asupra situației critice din România, unde 19,2% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire. Acest procent este cel mai ridicat din Uniunea Europeană și reprezintă o urgență socială.
Implementarea efectivă a Garanției pentru tineret în România ar presupune coordonarea între ministerul muncii, cel al educației, agențiile pentru ocuparea forței de muncă și autoritățile locale. Fără o voință politică clară și fără resurse alocate corespunzător, riscul ca acești tineri să devină o generație pierdută este unul real.
