Tabloul economic și social al României, la peste 35 de ani de la căderea comunismului. Ce plusuri ne-a adus democrația

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 20-11-2026 14:00

Article thumbnail

Sursă foto: arhivă

România a înregistrat o creștere puternică a nivelului de dezvoltare economică după schimbarea regimului din 1989, însă avantajele nu s-au împărțit uniform. O analiză a cercetătorilor Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca urmărește transformarea prin patru repere: producția și veniturile, sănătatea, inegalitățile și sărăcia. Comparația economică principală acoperă anii 1990–2025, iar indicatorii sociali folosesc intervale distincte, încheiate în 2023, 2024 sau 2025. Este un bilanț retrospectiv, nu o măsurare a situației din 2026.

O economie mai productivă, dar cu o tranziție dificilă

Între 1990 și 2025, produsul intern brut real pe locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de aproximativ 2,5 ori. Indicatorul înlătură efectul modificării prețurilor și ține seama de diferențele de preț dintre țări. El descrie valoarea bunurilor și serviciilor finale produse în economie, raportată la populație, nu suma disponibilă în contul fiecărui român și nici evoluția salariului individual.

Apropierea de nivelul de dezvoltare din Europa de Vest nu s-a produs fără întreruperi. Dificultățile tranziției au provocat o criză economică îndelungată după Revoluție, iar creșterea s-a accelerat începând din anii 2000. Cercetătorii identifică printre factorii favorabili dezvoltarea instituțiilor, concurența, inițiativa privată și integrarea europeană. Relațiile comerciale mai strânse cu economiile occidentale au facilitat transferul de tehnologie și cunoștințe către întreprinderi.

Speranța de viață a avansat, fără să recupereze întregul decalaj

Datele Organizației Națiunilor Unite folosite în analiză arată că speranța de viață la naștere a crescut de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023. Avansul a urmat unei perioade de stagnare care a cuprins anii 1980 și prima jumătate a deceniului următor. România rămânea însă în urma unor state precum Italia, cu 83,7 ani, și Franța, cu 83,3 ani.

Speranța de viață exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un nou-născut dacă ratele mortalității pe vârste din anul analizat s-ar menține. Nu arată direct câți ani sunt petrecuți în stare bună de sănătate. Progresul reflectă îmbunătățirea îngrijirii medicale și a prevenției, dar și condiții materiale mai bune; nu poate fi pus exclusiv pe seama sistemului sanitar.

Mortalitatea infantilă a coborât de la aproximativ 24 de decese la 1.000 de copii născuți vii în 1990 la 6 în 2024. Evoluția recentă avertizează însă că rezultatele se pot deteriora: în 2021, indicatorul ajunsese la 5,3. Pentru 2024, comparația prezentată de cercetători indică valori de 2,3 în Italia, 3,4 în Franța și 3,6 în Polonia.

Veniturile au crescut în ritmuri foarte diferite

Între 1990 și 2024, venitul real mediu al celor mai bogați 1% dintre adulți a ajuns la un nivel de circa 6,3 ori mai mare, potrivit bazei internaționale de date privind inegalitatea citate în analiză. Pentru jumătatea populației adulte cu cele mai mici venituri, creșterea cumulată a fost de 39%. Astfel, îmbunătățirea situației categoriilor mai puțin avantajate a coexistat cu adâncirea distanței față de vârful distribuției.

Aceste valori nu reprezintă salarii nete. Indicatorul urmărește venitul național după impozitare distribuit populației adulte și include valoarea atribuită unor servicii publice. Separat, analizele Băncii Mondiale pentru 2015–2023 indică reducerea inegalității veniturilor. Constatările nu se exclud: perioadele și indicatorii diferă, iar o ameliorare într-un interval recent nu anulează automat decalajele acumulate în deceniile precedente.

Mai puțină sărăcie extremă, dar dificultăți persistente

Rata sărăciei extreme a scăzut de la 11,1% în 2006 la 0,7% în 2023, conform datelor Băncii Mondiale prezentate de cercetători. Calculul folosește pragul de 3 dolari pe persoană pe zi, exprimat la prețurile și paritatea puterii de cumpărare din 2021. Este un reper global foarte scăzut: depășirea lui nu înseamnă, în sine, că o gospodărie își poate acoperi toate nevoile unui trai adecvat în România.

Alți indicatori descriu o vulnerabilitate mult mai largă. În 2025, 16,8% dintre români se confruntau cu lipsuri materiale și sociale severe, neputându-și permite cel puțin șapte dintre cele 13 bunuri, cheltuieli sau activități considerate necesare. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială era de 27,4%. Aceasta reunește situații legate de venituri reduse, lipsuri severe ori folosirea foarte limitată a potențialului de muncă al gospodăriei.

Încălzirea locuințelor rămâne o problemă pentru multe familii

Ponderea persoanelor care nu își puteau încălzi corespunzător locuința s-a redus de la 33,3% în 2007 la 11,9% în 2025, potrivit datelor Eurostat incluse în analiză. Totuși, în 2024 proporția fusese de 10,8%. Comparația pe termen lung arată un câștig important, în timp ce evoluția ultimului an disponibil semnalează o înrăutățire.

Diferența dintre progresul general și dificultățile cotidiene ajută la înțelegerea percepțiilor sociale. Un sondaj INSCOP din iulie 2025 arăta că peste două treimi dintre respondenți considerau că statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989. Cercetătorii pun această percepție în legătură cu siguranța socială asociată vechiului regim, fără a omite penuria de alimente și lipsa căldurii din anii 1980.

Ce poate susține următoarea etapă de dezvoltare

Pentru continuarea progresului, economiștii subliniază importanța educației, a serviciilor medicale accesibile și a creșterii productivității. Investițiile pot aduce capital, tehnologie și acces la piețe, dar depind și de încrederea în finanțele publice. Reducerea deficitului pe o traiectorie credibilă poate îmbunătăți condițiile de finanțare, fără să garanteze automat investiții private suplimentare.

Modul în care se face ajustarea bugetară contează: majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor poate frâna cererea pe termen scurt. Cercetătorii recomandă protejarea investițiilor publice utile și a gospodăriilor vulnerabile, alături de acces mai echitabil la educație și locuri de muncă. Integrarea europeană oferă oportunități, însă transformarea lor în bunăstare durabilă depinde de instituții funcționale și politici interne previzibile.

Surse: Economica.net

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri