Autoritățile din domeniul siguranței alimentare se luptă pentru combaterea acestor practici frauduloase, care afectează calitatea produselor, dar și sănătatea consumatorilor.
Alimentele cele mai contrafăcute
Potrivit datelor furnizate de „Food Fraud Database”, aproximativ 10% dintre produsele pe care le găsim în supermarketuri sunt contrafăcute.
Practicile de falsificare variază de la adăugarea apei în lapte pentru a crește volumul, până la utilizarea substanțelor chimice pentru accelerarea coacerii fructelor. Producătorii fără scrupule ajung să amestece argila, pietricelele, pietrele, nisipul și așchii de marmură în cereale, leguminoase și alte culturi pentru a crește artificial greutatea produselor, potrivitantena3.ro
Citește și: Schema din supermarket pe care Kaufland, Lidl, Carrefour și alți retaileri nu vor să o cunoști. Cum poți cumpăra alimente proaspete, la același preț
Printre cele mai frecvent falsificate alimente se numără:
-Uleiul de măsline extravirgin: O metodă frecventă privind falsificarea este înlocuirea unei părţi de ulei de măsline extravirgin, fie cu forma să rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior din punct de vedere calitativ. Însă, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul, notează capital.ro
-Mierea naturală: Se pot adăuga siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali.
-Brânza: Adăugarea de uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente ieftine pentru reducerea costurilor.
-Cafeaua măcinată: "Umflarea" cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru creșterea volumului și profitului.
-Peștele: Cel mai simplu mod de falsificare a peștelui este comercializarea unor specii ieftine pe post de somon sau alt tip de peste scump. Astfel de falsuri pot pune în pericol sănătatea și ne pot zdruncina încrederea în comercianți.
-Șofranul: Falsificat cu substanțe similare vizual, cum ar fi floricelele de gălbenele.
-Vinul: Modificat cu adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe pentru a altera aroma, culoarea sau conținutul de alcool.
-Parmezanul: Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals, adesea acesta conține celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei de ras.
-Băuturi alcoolice: Etichete false sau diluarea cu substanțe spirtoase reprezintă riscuri pentru sănătate.
Cu toate aceste avertismente, consumatorii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să-și aleagă cu atenție sursele de alimente pentru a evita capcanele falsificărilor alimentare.
O atitudine informată este cheia în protejarea sănătății personale și a integrității alimentare, potrivit foodchainind.com.
