UniCredit, una dintre cele mai mari grupuri bancare europene, și-a actualizat prognoza economică pentru România pe 20 mai 2026, menținând estimarea de creștere economică de 1% pentru anul în curs, în ciuda rezultatelor dezamăgitoare din primul trimestru. Analiștii băncii au identificat o serie de riscuri majore care ar putea afecta evoluția economiei românești, inclusiv pericolul unei recesiuni tehnice și al unei inflații accelerate.
Performanța economică din primul trimestru și perspectiva anuală
Primul trimestru al anului 2026 a adus o contracție economică de -1,7% an la an, un rezultat mai slab decât anticipat de majoritatea analiștilor. Cu toate acestea, UniCredit a decis să mențină prognoza de creștere de 1% pentru întregul an 2026, anticipând o redresare în semestrul al doilea. Această optimism se bazează pe așteptările privind relansarea consumului intern și stabilizarea investițiilor în contextul unui mediu politic mai predictibil.
Deficitul bugetar estimat pentru 2026 se situează la 6,2% din PIB, în scădere față de nivelul înregistrat în 2025, dar încă mult peste pragul de referință de 3% stabilit de Uniunea Europeană. Consolidarea fiscală rămâne o prioritate majoră, dar ritmul de ajustare este mai lent decât și-ar dori instituțiile europene. Acest dezechilibru structural reprezintă un factor de risc pentru stabilizarea macroeconomică pe termen mediu.
Evoluția inflației și politica monetară a BNR
Cea mai îngrijorătoare componentă a prognozei UniCredit o reprezintă perspectiva inflaționistă. Inflația medie pentru 2026 este estimată la 9,1%, un nivel mult peste ținta Băncii Naționale a României și printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Al doilea trimestru va aduce un vârf inflaționist de peste 10%, urmat de o scădere bruscă în lunile iulie-august datorită efectelor de bază.
La finalul anului 2026, rata inflației este așteptată să ajungă în jurul valorii de 6%, încă departe de intervalul țintă al BNR. Banca centrală este așteptată să înceapă un ciclu de reducere a dobânzii cheie abia în semestrul al doilea, cu o reducere totală de doar 0,5 puncte procentuale până în 2027. Dobânda de referință ar urma să ajungă astfel la 6%, un nivel încă restrictiv care va menține costurile de finanțare ridicate pentru economie.
Revenirea în intervalul țintă abia în 2027
Conform scenariului de bază al UniCredit, inflația va reveni în intervalul țintă al BNR abia în anul 2027, ceea ce înseamnă că presiunile inflaționiste vor persista pentru încă un an și jumătate. Această persistență a inflației ridicate va afecta puterea de cumpărare a populației și va menține costurile de producție la niveluri elevate pentru companii, afectând competitivitatea exporturilor românești.
Poziția restrictivă a politicii monetare va continua să se reflecte în ratele dobânzilor pentru creditele în lei, menținând costurile de finanțare pentru populație și companii la niveluri relativ ridicate. Aceasta poate frâna relansarea investițiilor și a consumului, în special în sectoarele sensibile la dobândă, cum ar fi construcțiile și achizițiile imobiliare.
Riscuri majore pentru economia românească
UniCredit a identificat trei riscuri principale care ar putea afecta negativ evoluția economiei românești. Primul este pericolul unei recesiuni tehnice, definită ca două trimestre consecutive de contracție economică. Datele slabe din primul trimestru și semnele de încetinire din economia europeană cresc probabilitatea acestui scenariu nefavorabil.
Al doilea risc major îl reprezintă inflația accelerată care ar putea depăși chiar și nivelurile deja ridicate anticipate. Șocurile externe, cum ar fi creșterea prețurilor energiei sau tulburările geopolitice, ar putea presupune noi presiuni inflaționiste. În acest caz, BNR ar putea fi forțată să mențină dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă, cu efecte negative asupra creșterii economice.
Incertitudinea politică și efectele asupra investițiilor
Cel de-al treilea risc identificat de UniCredit este incertitudinea politică, care continuă să afecteze climatul investițional din România. Instabilitatea guvernamentală, schimbările frecvente de politici economice și tensiunile politice interne creează un mediu imprevizibil pentru investitori. Acest lucru se traduce în amânarea unor decizii de investiții majore, atât din partea investitorilor străini, cât și a companiilor locale.
Absența unei majorități parlamentare stabile și apropierea alegerilor electrale cresc riscul unor decizii politice pe termen scurt, în defavoarea reformelor structurale necesare. Acest lucru poate afecta capacitatea României de a atrage fonduri europene și de a implementa proiectele de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea economică. Până la clarificarea scenei politice, companiile vor continua să adopte o atitudine de așteptare, ceea ce va încetini redresarea economică anticipată pentru semestrul al doilea.
Perspectiva asupra sectorului bancar și creditării
Sectorul bancar românesc este așteptat să navigheze cu prudență în acest mediu economic dificil. Creditarea către populație și companii va crește moderat, însă ritmul va fi sub potențial din cauza costurilor ridicate ale finanțării și a incertitudinii economice. Băncile vor continua să fie selectiv în acordarea creditelor, concentrându-se pe clienții cu ratinguri de credit solide și pe sectoarele economice mai puțin expuse riscului.
Calitatea portofoliilor de credite ar putea să se deterioreze ușor în condițiile în care unele companii și gospodării întâmpină dificultăți de plată. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc dispune de un nivel confortabil de capital și lichiditate, ceea ce îl face rezilient în fața șocurilor economice. Rata creditelor neperformante este așteptată să crească ușor, dar să rămână la niveluri gestionabile.
Surse: UniCredit, Romania-Insider, Curs de Guvernare
