MApN atenționează că circulă un fake-news pe rețelele de socializare, referitor la vârsta minimă de pensionare pentru polițiști și militari, anume 55 de ani.
Conform MApN, o astfel de inițiativă legislativă nu a fost depusă la Parlament. Mai mult, nici ministrul Nicolae Ciucă nu susține majorarea vârstei de pensionare a militarilor.
Vezi și Se pregătește tăierea pensiilor polițiștilor și angajaților din Armată, SRI și SPP? Răspunsul ministrului Raluca Turcan
„Speculații cu privire la vârsta de pensionare pentru militari și polițiști
Referitor la un mesaj care a circulat, în ultimele zile, în rețelele de socializare, prin care se „dezvăluie” informații legate de așa-zisa depunere în Parlament a unor inițiative legislative prin care să fie mărită vârsta de pensionare pentru militari și polițiști, facem următoarele precizări:
1. Procesul legislativ desfășurat de Parlamentul României este transparent și poate fi urmărit în mod liber și neîngrădit de orice cetățean. Așa cum se poate verifica pe paginile de internet dedicate procesului legislativ la Camera Deputaților, sau Senatului României, nu există, cel puțin până în prezent, inițiative legislative de natura celor semnalate în așa-zisa știre care să fi intrat în procesul legislativ.
2. Dreptul de inițiativă legislativă al parlamentarilor, prevăzut în Constituție, nu poate fi îngrădit. Facem precizarea că Ministerul Apărării Naționale nu susține creșterea vârstei de pensionare a militarilor, ca atare, instituția militară nu va susține astfel de proiecte, în eventualitatea în care ar putea fi depuse pe viitor.
3. Ministerul Apărării Naționale nu a fost solicitat pentru a desemna specialiști din cadrul instituției care să facă parte din vreun grup de lucru dedicat creșterii vârstei de pensionare a militarilor.
4. Din punct de vedere al procedurilor parlamentare, așa-zisa „știre” conține câteva erori fundamentale:
a. Proiectele legislative nu se depun la comisii. Senatorii, deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a o adopta ca primă Cameră sesizată (art. 92 din Regulamentul Senatului).
b. Proiectele legislative urmează un circuit legislativ bazat pe principiul bicameralității. Procesul legislativ se desfăşoară în fiecare Cameră a Parlamentului, ca urmare, proiectele legislative nu se depun simultan la Senat și Camera Deputaților. De asemenea, proiectele legislative nu se dezbat în același timp în fiecare Cameră. Situațiile în care cele două Camere ale Parlamentului României se întrunesc în ședință comună sunt detaliate în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
5. Alte detalii privind organizarea procesului legislativ în Parlamentul României pot fi obținute prin consultarea regulamentelor celor două Camere: al Senatului și al Camerei Deputaților”, transmite MApN.
Vezi și EXCLUSIV Detalii despre referendumul pregătit împotriva lui Clotilde Armand! Vasile Dîncu: ‘Am discutat și astăzi cu președintele Marcel Ciolacu’
