Și dacă dobânzile la credite ar fi 0% la nu s-ar putea ajunge la înjumătățirea ratelor bancare, o micșorare semnificativă a dobânzilor și, implicit, a ratelor la bănci neputând fi realizată oricum peste noapte, prin simple declarații, spun specialiștii ca răspuns la o promisiune verbalizată de unul dintre consilierii premierului de curând.
Anul acesta însă dobânzile la credite ar putea să scadă, pentru că un proiect de lege trecut deja de Parlament are ceva șanse să intre în vigoare. Efectele lui în practică nu pot echivala însă cu înjumătățirea ratelor.
Într-un interviu acordat TVR, consilierul pe probleme economice al premierului României, Darius Vâlcov, a declarat că, până la finele anului curent, Guvernul va face ca ratele la creditele bancare ale românilor să coboare la jumătate. Cum în programul de guvernare publicat pe site-ul Guvernului nu găsim niciun indiciu pentru cum se va putea întâmpla asta, neexistând nicio referire la creditare, ratele bancare, limitarea lor sau a dobânzilor ș.a.m.d., am zis că merită să readucem în discuție care sunt propunerile care s-ar putea realiza anul acesta privind creditele românilor.
La finele lui 2018 a fost adoptat în Parlament un proiect de lege care prevede limitarea dobânzilor la credite: dobânda pentru creditele ipotecare sau imobiliare nu va putea depăși de 2,5 ori dobânda de referință a Băncii Naționale a României (BNR), iar la creditele de consum va fi de maximum 18% pe an.
De atunci și până acum proiectul nu a devenit lege pentru că a fost atacat la Curtea Constituțională a României(CCR). Decizia pe marginea acestui proiect și care ne va permite să aflăm soarta acestei propuneri pe mai departe -- dacă intră mai repede în vigoare, dacă se întoarce în Parlament, ce ar trebui schimbat etc. -- ar fi trebuit dată chiar azi de CCR, dacă a fost amânată pentru 13 martie.
Admițând că propunerea va deveni lege, efectul său nu va fi nici pe departe înjumătățirea ratelor la credite. De fapt, chiar dacă aplicarea și contractelor în derulare va însemna reduceri de costuri pentru cei împrumutați, de partea cealaltă, băncile ar putea să ceară să nu mai prelungească unele contracte de credit (de pildă, pentru cardurile de credit sau overdraft) și să ceară rambursarea lor. Totodată, ar putea să însemne și un comportament mai agresiv în recuperarea restanțelor.
Notă: La pachet cu acest proiect se mai află și un altul privind scoaterea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit (adică banca să nu se mai poată duce direct la executor și să demareze urmărirea silită a datornicului, fiind necesar să treacă pe la instanță mai întâi, dar pe cheltuiala împrumutatului). Iar un al treilea proiect vizează o limitare și pentru sumele ce pot fi cerute datornicilor de recuperatorii de creanțe. Soarta acestor două proiecte este, momentan, tot pe masa CCR.
Înjumătățirea ratelor la credite e imposibilă, spun specialiștii
La nivel verbal, cel puțin, scăderea dobânzilor la credite, care ar însemna sume mai mari de plătit ca rate lunare, este un deziderat exprimat de toate părțile, inclusiv din partea BNR, dacă ne uităm la toate discuțiile purtate de câteva luni încoace, precum și în contextul taxei pe lăcomie adoptată de Guvern și care vizează sectorul bancar.
De la o scădere a acestora și până la înjumătățire este o cale însă foarte, foarte lungă, imposibil de bătut, sunt de părere specialiștii.
Pe marginea declarației consilierului premierului, Dragoș Nechifor, broker de credite explica recent pentru Digi24 că și dacă Guvernul ar decide (prin absurd) să oblige băncile să practice dobânda 0%, nu s-ar ajunge la scăderea la jumătate a ratei lunare.
"La un credit de nevoi personale de 45.000 de lei pe 5 ani are o rată de 1000 lei cu dobândă de 10%. Dacă banca reduce dobânda la 0, rata scade la 750 lei. O scădere de doar 25%, dacă acea bancă nu mai percepe niciun cost clientului. Nu avem cum, fizic, să ajungem la jumătate. Pe creditul ipotecar, la o sumă de 50.000 euro pe 20 ani, rata e undeva la 360 euro, cu dobândă de 6%. Dacă dobânda scade la 0, rata scade la 210 euro. O scădere de aproximativ 40% a ratei, în condițiile în care nu mai percepe niciun cost", a explicat brokerul.
Pe de altă parte, după cum afirma purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, pentru RFIdobânzile nu pot să scadă drastic peste noapte, nu prin declarații, ci prin politici guvernamentale care să conlucreze cu cele ale băncii naționale.
Plafonarea ratelor, intrată în vigoare la început de an
BNR a intervenit anul trecut și a decis ca băncile să aplice creditelor ipotecare, de consum și Prima Casă plafoane de îndatorare. Mai exact, a stabilit cât de mult poate plăti lunar un român raportat la venitul său net.
Astfel, pentru creditele în lei, românii nu vor putea plăti mai mult de 40% din veniturile nete, cel mult 45%, la creditele Prima Casă, iar la creditele în valută, maximum 20% - iar asta numai dacă câștigă în valută.
Până la începutul acestui an vorbeam de rate variabile în raport cu veniturile efective ale împrumutaților. În practică, ratele unora dintre împrumutați au ajuns să depășească și 60-70% din veniturile nete, ceea ce i-a dus pe foarte mulți într-un faliment personal absolut.
Acum, banca se uită la veniturile nete ale celui care solicită un credit și nu-i mai poate acorda nici dacă ar vrea un credit pentru care rata să depășească plafonul legal. Un plafon judecat de specialiști ca fiind rezonabil, de altfel.
În toată discuția legată de ratele foarte mari pe care le plătesc unii români la credite, e bine de reținut că această plafonare la îndatorare nu a fost o inițiativă legislativă nici a Guvernului, nici a Parlamentului, ci a BNR. Plafonarea nu se aplică însă decât pentru viitor, adică pentru cei care au demarat proceduri de creditare de la 1 ianuarie anul acesta, informează avocatnet.ro
Vezi și
Toți românii sunt vizați! ce se întâmplă cu tarifele pentru energie electrică și gaze
Mare atenție! Apare un nou concediu obligatoriu – Mii de români sunt vizați
Vești uriașe! Acești români vor primi bani de la stat- Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinești
