Vești proaste! Bugetul statului are parte de pierderi din cauza aplicațiilor ridesharing

Platforme de tip ridesharing, ca Uber, Bolt sau Clever, au fraudat bugetul statului, în ultimii patru ani, obţinând venituri ilicite din activităţi neautorizate pe teritoriul ţării noastre, iar urgenţa unei Ordonanţe privind transportul alternativ nu se justifică, consideră reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), într-un comunicat transmis joi AGERPRES. 

Aceştia îl somează pe vicepremierul Daniel Suciu să retragă de pe transparenţa decizională proiectul de OUG privind transportul alternativ cu maşină şi şofer, "pentru a nu încălca legislaţia şi Constituţia României".

"Dacă această Ordonanţă de Urgenţă se va da, vor fi încălcate legile acestei ţări şi Constituţia, cu rea intenţie. În primul rând, potrivit jurisprudenţei CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare (decizia CCR 156718.11.2009-decizia 1431/3.11.2010). Curtea Constituţională a decis că angajarea unui proiect prin OUG este neconstituţională, acelaşi proiect fiind în dezbateri în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege şi recurgerea la angajarea răspunderii prin OUG asupra acestui proiect nu îşi găsesc o motivare. În altă ordine de idei, nu se justifică în niciun fel urgenţa, în cazul acestei ordonanţe. În plus, există o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie care arată clar faptul că Uber face transport de persoane şi nu "ridesharing'. În urma acestei hotărâri, niciun stat membru UE nu este obligat să dea ordonanţe de urgenţă pentru susţinerea acestor entităţi", se menţionează în comunicatul citat.

Conform COTAR, "se pare că atât Guvernul României, anumiţi oameni politici şi organele abilitate ale statutului se prefac acum şi uită cum aceste multinaţionale, "platforme', au eludat legile din România timp de patru ani au fraudat bugetul statului, obţinând venituri ilicite din activităţi neautorizate pe teritoriul ţării noastre, în detrimentul transportatorilor autorizaţi".

"Să înţelegem că aceste firme sunt protejate? De cine? Care sunt oamenii politici, guvernanţi sau parlamentari care susţin crearea unui paradis fiscal legalizat în România, numai pentru unii? Nu cumva acesta a fost şi motivul pentru care timp de 8 ani Legea 38/2003 nu a fost modificată, astfel încât să prevadă sancţiuni pentru cei care refuză cursele, pentru un limbaj neadecvat, pentru că nu ai o ţinută decentă, pentru nepornirea aparatului fiscal de taxat la începutul cursei sau pentru negocierea cursei? Asta a fost interesul ca noi să fim demonizaţi, făcuţi în toate felurile prin presă, în articole plătite de aceste multinaţionale, în loc să modificăm legile transportului cu ceea ce este necesar pentru confortul şi siguranţa cetăţeanului?', spune Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

Operatorii şi transportatorii susţin, totodată, că acei 30.000 de "parteneri' care rămân "fără loc de muncă' nu sunt angajaţi. "Firmele partenere ale Uber, Bolt, Clever etc. nu au niciun angajat şofer cu contract de muncă. Întrebarea este de ce ANAF (Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, n.r.) şi ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă, n.r.) nu au verificat această situaţie până acum. Statul român a pierdut în patru ani - numai din taxele care trebuiau plătite pentru şoferi - circa 6 milioane de euro pe lună", atrag atenţia oficialii Confederaţiei.

Pe data de 23 mai, Ministerul Transporturilor a publicat, în consultare, proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de ridesharing.

Conform documentului, aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei.

De asemenea, transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens.

La rândul său, operatorul de transport alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de transport alternativ este netransmisibilă.

Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru transportul alternativ.

Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiţii printre care să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR şi să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani.

Recent, Asociaţia Coaliţia pentru Economie Digitală (ACED) a depus la Guvern petiţia #continuam cu peste 400.000 de semnături de susţinere a serviciilor de ridesharing.

"Românii, şoferi şi utilizatori, au arătat Guvernului că îşi doresc în continuare un transport urban civilizat. Am demonstrat faptul că utilizatorii, dar şi şoferii cu care colaborăm susţin reglementarea acestor servicii moderne de transport urban. Ne dorim ca Guvernul României să-şi onoreze promisiunea făcută chiar de primul ministru şi să adopte în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta Ordonanţa de urgenţă care reglementează serviciile de mobilitate urbană", a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

Datele Asociaţiei arată că, anual, serviciile de ride sharing aduc beneficii directe şi indirecte de peste un miliard de lei şi oferă un loc de muncă pentru mai mult de 20.000 de şoferi parteneri.

Vezi și

Probleme mari pentru pensionari! Cum îi poate afecta noua Lege a pensiilor

EXCLUSIV Dezastru pentru Florin Călinescu! Afacerea i s-a prăbușit

EXCLUSIV Decizie radicală a lui Rareș Bogdan: Renunță! ‘Tot ce e vechi lăsăm istoriei’