Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, consideră că doar prin reformele potrivite se va ajunge la PIB-ul dorit, iar pentru a crea o situație prielnică, este necesară atingerea a trei ținte: eficiență economică, eficiență tehnică și cultul lucrului bine făcut.
''Dacă vrem, într-adevăr, să câştigăm cursa bunăstării în viitorul apropiat, va trebui să ne intre bine în cap că avem de atins trei ţinte cardinale: eficienţa economică, eficienţa tehnică şi cultul muncii bine făcute. Dacă nu vor fi cucerite aceste redute, chiar şi grăbindu-ne încet, nu va creşte nici cota traiului zilnic pentru o masă critică a populaţiei.
Deocamdată însă citesc comunicatele INS şi văd că mai avem încă de furcă cu câteva dintre capcanele pe care ni le-am întins singuri tot amânând reformele nedorite. Necazul este că avem încă o stare paradoxală pe piaţa muncii: şomaj mare, e drept că în scădere, şi deficit de personal calificat. Când vorbim despre cauze, toţi ochii privesc într-o singură direcţie. Şi invocă dreptul pe care ni l-am câştigat începând cu 1 ianuarie 2002, de a circula fără vize în Uniunea Europeană, fapt ce a schimbat într-adevăr lucrurile în economia noastră. Pentru că în jur de trei milioane de cetăţeni români au devenit rezidenţi ai altor ţări. Sigur, o cauză e aici: una din multe altele. Problema-problemelor este că, la noi, tocmai din cauza reformelor amânate, munca de calitate e încă o pasăre rară. Din aceeaşi cauză, ne lovim de preţul modest al muncii, care se transformă într-un bumerang. Un fel de buzdugan cu două capete, ce tinde acum să-i lovească pe cei ce-l învârt pe deasupra economiei. Vedem, aşadar, cum devine explozivă menţinerea descurajării muncii prin salarii neîndestulătoare. Dar şi cum salariile mici trag în jos de PIB.
Concluzia este subînţeleasă: ecuaţia în care încă mai este integrată plata muncii a expirat; aşa că a persevera în folosirea ei ar fi o gafă. Nu numai pentru că vor fi blocate multe dintre efectele pozitive la care râvnim, dar se vor înmulţi contraefectele nocive. Şi iată cum mase de salariaţi, dintre cei ce şi-au dorit de vreme îndelungată un „stat al bunăstării” cu totul inedit, aşteptându-l să rezulte din imposibila combinaţie între ceea ce îşi doresc şi ceea ce obţin, sunt deja resemnaţi. La această răscruce de drumuri, când iluziile s-au destrămat, ei dau vina pe veniturile mici, în neconcordanţă cu preţurile. Fără să vadă că munca şi nu preţurile determină nivelul salariilor.'', a scris acesta într-un editorial la ZF, potrivit Agerpres.
Vezi și A ieșit la lumină! Cine se află în spatele atacului din Manchester, soldat cu moartea a 22 de persoane
În plin scandal, detalii foarte interesante despre George Maior
